RAPORT Ce spun cifrele despre sistemul românesc de Sănătate. Aplicaţia care te ajută să faci cea mai bună alegere când trebuie să mergi la medic

Medicii se înghesuie la oraşe şi preferă să nu meargă să lucreze în mediul rural FOTO Adevărul

La nivelul anului 2012 au existat numeroase discrepanţe din punct de vedere al calităţii actului medical şi a distribuţiei resurselor din sănătate. Acestea pot fi observate cu ajutorul Hospistat, prima aplicaţie online care le permite atât profesioniştilor din sănătate cât şi publicului larg să vizualizeze interactiv indicatorii care măsoară capacitatea şi activitatea spitalelor. Instrumentul a fost lansat de Observatorul Româna de Sănătate.

Concret, Hospistat prezintă distribuţia resurselor din sistemul de sănătate (unităţi sanitare şi personal medical) la nivel judeţean alături de date privind capacitatea şi activitatea clinică a spitalelor publice (total cazuri, rata de ocupare, rata mortalităţii), dezagregat pe secţie şi Categorii Majore de Diagnostic. 

Datele pot fi structurate sub formă de grafice, tabele şi hărţi cu care utilizatorul poate interacţiona liber pentru a identifica şi filtra informaţia de interes. 

Aşadar, pe baza indicatorilor ce pot fi vizualizaţi cu ajutorul Hospistat descoperim că, în 2012, capacitatea sistemului de sănătate este distribuită inegal la nivel inter-judeţean. De exemplu, în judeţul Hunedoara erau de aproape 3 ori mai multe paturi de spital pe cap de locuitor decât în judeţul Ialomiţa. Similar, în judeţul Iaşi erau de peste 2 ori mai multe cabinete de medicină de familie şi farmacii pe cap de locuitor decât în Călăraşi, judeţul cel mai slab deservit din ţară din aceste puncte de vedere.

De şapte ori mai mulţi medici pe cap de locuitor la oraşe 

În toate judeţele se constată dezechilibre încă şi mai grave privind accesul la servicii de sănătate între mediile urban şi, respectiv, rural, în sensul că mediul urban concentrează majoritatea netă a resurselor. De exemplu, în judeţul Braşov se înregistrau de 7 ori mai mulţi medici per capita în mediul urban faţă de mediul rural.

Discrepanţa este mai pronunţată în judeţele cu centre universitare medicale: în judeţul Mureş, de exemplu, numărul personalului sanitar mediu per capita era de peste 12 ori mai ridicat în urban faţă de rural.

De asemenea, datele privind activitatea spitalelor publice din anul 2012 arată că zece spitale, dintre care cinci de psihiatrie, au raportat rate de ocupare medii la nivel de spital de peste 100%. La cealaltă extremă, mai mult de 15 spitale au raportat rate de ocupare mai mici de 55%. Aceste date sugerează nevoia acută a optimizării capacităţii spitaliceşti existente în raport cu nevoile reale de îngrijire, se arată într-un comunicat de presă. 

„Cifrele maschează realităţi care se cer investigate cu atenţie”

În ceea ce priveşte analiza ratei mortalităţii şi a duratei medii de spitalizare la nivel de secţie, există diferenţe semnificative între spitale de aceeaşi categorie. Astfel, durata medie de spitalizare la nivelul secţiei de Chirurgie Generală a fost de două ori mai mare la Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă Craiova faţă de Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Pantelimon Bucureşti, ambele spitale de categoria II (cu plan de conformare) în 2012.

„Interpretarea acestor date nu este uşoară. În primul rând, cifrele maschează adesea realităţi care se cer investigate cu atenţie. De exemplu, un spital a raportat o rată medie de ocupare de 200% la nivelul întregului an 2012 – un nivel de supraaglomerare cronică dificil de explicat oricât de subdimensionată ar fi capacitatea în raport cu nevoile locale. Datele nu sunt ajustate pentru complexitatea cazurilor clinice şi alţi factori locali, astfel că pot oferi doar o imagine parţială asupra situaţiei de fapt”, a declarat Adrian Gheorghe, preşedinte al Observatorului Român de Sănătate şi cercetător în economia sănătăţii la London School of Hygiene & Tropical Medicine din Marea Britanie. 

„În al doilea rând, nu există indicaţii că procesul de colectare şi analiză a acestor date este auditat periodic şi că indicatorii raportaţi de instituţii publice diferite sunt comparabili, ceea ce ridică semne de întrebare privind calitatea datelor. Unul dintre rolurile pe care le poate juca Hospistat este să semnaleze public astfel de disfuncţionalităţi şi să genereze răspunsuri adecvate din partea instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu, în primul rând Ministerul Sănătaţii", a mai spus specialistul în sănătate publică.

Hospistat, un instrument care vine în sprijinul pacienţilor 

În ceea ce priveşte aplicaţia Hospistat, cercetătorul spune că ea are la bază date care se aflau deja în domeniul public, însă erau într-o formă care făcea dificilă analiza şi interpretarea lor.

„Ideea de a crea Hospistat a venit, pe de o parte, ca răspuns la nevoia de a obţine rapid o privire de ansamblu coerentă şi uşor de interpretat asupra sistemului de sănătate din România. Pe de altă parte, vedem în Hospistat un instrument care să contribuie la o dezbatere publică de calitate pe marginea performanţei serviciilor de sănătate din România prin creşterea accesului la informaţii privind activitatea acestor servicii, în primul rând în interesul pacienţilor”, a mai spus Adrian Gheorghe. 

ORS- Activitatea sistemului public de sănătate din România