RAPORT Românii beau de sting din cauza stresului şi a frustrărilor zilnice. Profilul consumatorului român de alcool, conturat de specialişti

RAPORT Românii beau de sting din cauza stresului şi a frustrărilor zilnice. Profilul consumatorului român de alcool, conturat de specialişti

Şi femeile beau mult, susţin specialiştii FOTO Adevărul

Românii se numără printre europenii care consumă cele mai mari cantităţi de alcool, plasându-se pe locul cinci într-un top întocmit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Ţara noastră este depăşită doar de Lituania, Belarus, Republica Moldova şi Cehia în acest clasament.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concret, topul a fost realizat de specialiştii europeni pe baza datelor oficiale referitoare la consumul total de alcool pur per locuitor, la persoanele trecute de 15 ani, în 2016. Iar rezultatele nu sunt deloc onorante pentru români, mari băutori de băuturi spirtoase, de proastă calitate, după cum atratg atenţia medicii. Se pare că stresul şi frustările zilnice, dar şi instabilitatea economică şi sărăcia sunt câteva dintre motivele pentru care românii obişnuiesc să bea foarte mult.
 
„Stresul şi frustrările zilnice îi fac pe români, inclusiv pe intelectuali, să consume alcool în exces la sfârşit de săptămână. Unii ajung târziu să îşi dea seama că au probleme cu alcoolul. Românii sunt mari băutori de băuturi proaste”, a declarat medicul Corina Zugravu, specialist în alimentaţie publică.
 
În ultimii ani, problemele de la locul de muncă i-au determinat nu doar pe români, ci şi pe restul europenilor, să se cufunde în alcool, fenomenul binge-drinking (consum ridicat de alcool la final de săptămână, n.red.), fiind tot mai prezent şi având tot mai multe consecinţe majore asupra sănătăţii. De altfel, raportul citat subliniază că Uniunea Europeană este catalogată ca fiind regiunea în care se consumă cele mai ridicate cantităţi de alcool. 
 
Cât alcool se consumă pe regiuni
 
În ceea ce priveşte datele privind consumul pe regiuni, Institutul Naţional de Statistică arata în 2015 că în Oltenia se consumă 3,8 litri lunar de persoană - maximul la nivel naţional. Urmează regiunile Nord-Est (Moldova), cu 2,9 litri/lună/persoană, şi Sud-Muntenia, cu 2,25 litri/lună/persoană. La polul opus se regăsesc minimele naţionale, înregistrate în regiunile Vest (Banat), cu 1,4 litri/lună/persoană, Bucureşti-Ilfov, cu 1,7 litri/lună/persoană, şi Nord-Vest, cu 1,8 litri/lună/persoană.
 
La vin, maximele de consum sunt întâlnite în Oltenia şi Moldova (1,9, respectiv 1,5 litri/lună/persoană), iar minimele în Bucureşti/Ilfov, Centru şi Muntenia (0,4-0,5 litri/lună/persoană). În cazul berii, maximele sunt întâlnite în Oltenia şi Bucureşti-Ilfov (1,3, respectiv 1,2 litri/lună/persoană), iar minimele în Nord-Vest şi Muntenia (1, respectiv 1,1 litri/lună/persoană). La ţuică şi rachiuri naturale, maximele sunt întâlnite în Oltenia şi Muntenia (0,5, respectiv 0,3 litri/lună/persoană), iar minimele în Bucureşti/Ilfov, Centru şi Sud-Est (0,05-0,1 litri/lună/persoană).
 
Profilul alcoolicului din România 
 
De altfel, INS a conturat şi profile ale băutorilor români. Astfel, cei mai mari consumatori de alcool locuiesc la sat, sunt agricultori, au între 50 şi 64 de ani şi fac parte din gospodării cu puţine persoane, situate în Oltenia sau Moldova. Sunt în majoritate bărbaţi şi preferă vinul.
 
De cealaltă parte, cei mai prudenţi băutori locuiesc în oraşe, lucrează pe cont propriu, au vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani şi fac parte din gospodării cu multe persoane, situate în Bucureşti/Ilfov sau în vestul ţării. Sunt în majoritate femei şi preferă băuturile tari.
 
Însă nici adolescenţii nu sunt feriţi de consum. Ba din contră, statisticile arată că 78% din adolescenţii de 16 ani au consumat băuturi alcoolice de-a lungul vieţii, situaţia de la noi din ţară fiind însă mai bună decât cea din străinătate, unde se bea pe rupte. 
 
Concret, media europeană în ceea ce priveşte consumul de alcool în rândul adolescenţilor este de 80,3%, arată cercetarea. Iar tendinţa elevilor români de a consuma băuturi alcoolice s-a aflat pe o pantă descrescătoare în 2015, anul în care a fost realizat studiul. 
 
În ceea ce priveşte consumul de droguri, în topul preferinţelor adolescenţilor se află cannabisul, urmat de substanţele psiho-active şi de substanţele inhalante. Cocaina se situează abia pe locul patru în topul celor mai consumate substanţe ilegale. 
citeste totul despre: