Articol publicitar

Prof. dr. Alexandru Rafila: „Ţinta Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este să elimine rujeola din regiunea europeană a OMS“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Prof. dr. Alexandru Rafila
Prof. dr. Alexandru Rafila

Mai multe state din Europa, printre care si România, se confruntă cu o acoperire vaccinală insuficientă, ceea ce nu a făcut posibilă atingerea obiectivului autorităţilor de sănătate publică din Europa şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acela de eliminare a unor boli transmisibile ce pot fi prevenite prin vaccinare, cum este rujeola.

În cadrul evenimentelor care au marcat preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, pe 9 şi 10 mai a avut loc, la Cluj-Napoca, conferinţa ministerială „Vaccinarea: de la realizări în domeniul sănătăţii publice la provocări şi obstacole“. La întâlnire au fost invitaţi să participe responsabilii programelor de vaccinare şi experţi din statele membre ale Uniunii Europene, din ţări care fac parte din Reţeaua de Sănătate Sud-Est Europeană, precum şi invitaţi din România. De asemenea, au fost invitaţi să participe ca speakeri şi invitaţi reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Centrului European de Control al Bolilor (ECDC), ai Biroului Regional al OMS pentru Europa şi UNICEF.

Prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie şi Membru în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a coordonat organizarea conferinţei internationale despre vaccinare. În ceea ce priveşte România, expertul subliniază că, pentru o acoperire vaccinală suficientă, astfel încât să nu mai existe riscul unor epidemii de rujeolă, „e cazul să adoptăm Legea vaccinării“.

„Adevărul“: De ce s-a realizat conferinţa europeană pe tema vaccinării în România?

Prof. dr. Alexandru Rafila: Expert meetingul dedicat vaccinării a fost una dintre priorităţile preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Au avut loc mai multe evenimente, iar Ministerul Sănătăţii a introdus pe agendă teme de interes şi pentru ţara noastră, care sunt prioritare pe agenda Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Comisiei Europene. Prima conferinţă a fost la nivel ministerial pe tema combaterii rezistenţei la antimicrobiene. Ulterior, a fost o conferinţă, tot la nivelul miniştrilor Sănătăţii, legată de accesul la medicamente. Conferinţa organizată pentru Chief Medical Officers şi Chief Nurse Officers, adică a coordonatorilor pentru asistenţă medicală din statele membre ale UE, medici şi asistenţi medicali, a avut ca temă siguranţa pacientului şi prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale. Cea de-a patra temă inclusă în seria de conferinţe din sănătate a fost cea legată de vaccinare, cu titlul „De la realizări în domeniul sănătăţii publice la provocări şi obstacole în ceea ce priveşte vaccinarea“. A fost de foarte mare interes această temă pentru că, în multe ţări din Uniunea Europeană şi în ţări imediat învecinate cu UE, sunt probleme legate de acoperirea vaccinală şi implementarea programelor de vaccinare.

Se observă în continuare probleme legate de acoperirea vaccinală?

Da. A scăzut acoperirea vaccinală în mai multe ţări şi nu sunt atinse ţintele recomandate de Organizaţia Mondiala a Sănătăţii (OMS). OMS recomandă o acoperire vaccinală de peste 95%. Aceste ţinte nu sunt doar teoretice, ele au un impact practic, în sensul că, dacă se ating aceste acoperiri vaccinale, atunci nu mai există posibilitatea apariţiei de epidemii, cum este cea de rujeolă din momentul de faţă. Din păcate, în mai multe state, acoperirea vaccinală este sub valoarea recomandată, inclusiv în ţara noastră. La noi, în cazul rujeolei, acoperirea vaccinală pentru prima doză este în jur de 85%, iar pentru doza a doua, de 68%. Aceste procente fac posibilă nu numai apariţia unor cazuri sporadice, ci şi transmiterea susţinută a bolii şi de aceea înregistrăm această epidemie deja de trei ani.

Există proiecţii pentru anul acesta în ceea ce priveşte epidemia de rujeolă din România?

Nu există proiecţii, dar până n-o să avem o acoperire vaccinală suficientă - să scadă considerabil numărul celor care sunt receptivi la îmbolnăvire - tot timpul vor apărea cazuri noi de rujeolă. Singura apărare împotriva unei situaţii de genul celei prin care trecem în momentul de faţă este să reuşim o acoperire vaccinală completă.

Dar s-au făcut progrese în ceea ce priveşte acoperirea vaccinală în aceşti ultimi doi-trei ani de când avem epidemii de rujeolă?

S-au făcut progrese, în sensul că au fost diverse iniţiative ale Ministerului Sănătăţii, împreună cu sprijinul tehnic al OMS şi al UNICEF, care au încercat şi au şi reuşit într-o anumită măsură să recupereze copiii care nu fuseseră vaccinaţi cu una sau două doze, în funcţie de vârstă. Dar nu este suficient, pentru că ne confruntăm în continuare cu o acoperire vaccinală insuficientă. Nu discutăm despre recuperarea celor din urmă, ci despre ceea ce se întâmplă la vaccinarea de rutină. Şi dacă vaccinarea de rutină continuă să aibă cifre relativ mici, atunci se vor acumula în continuare numeroşi copii care nu sunt protejaţi împotriva rujeolei şi care reprezintă o masă receptivă, unde pot apărea îmbolnăviri. Şi vedeţi ce se întâmplă: apar câte 50-150 de cazuri pe săptămână, de obicei, în aşa-numite „buzunăraşe“, adică în zone unde există o populaţie de copii nevaccinaţi. Dacă apare un caz acolo, în general, toţi copiii din comunitatea respectivă sau mulţi dintre ei se îmbolnăvesc şi, din nefericire, câteodată, se îmbolnăveşte şi câte un adult, pentru că mai există şi adulţi care nu au fost imunizaţi sau la care vaccinul nu a produs o imunitate durabilă.



Este o situaţie similară şi în alte state?

Prof. dr. Alexandru Rafila

Da, şi în Italia, Franţa, Germania, Grecia, SUA. Dar autorităţile de sănătate publică iau acolo măsuri care să asigure acoperiri vaccinale corespunzătoare. Vă dau exemplul Italiei, unde există o lege care impune obligativitatea vaccinării. În regiunile din sudul Italiei, după un an de la intrarea în vigoare a legii, dacă ne referim la rujeolă, acoperirea vaccinală a crescut de la 82% la 92%. În Germania, de asemenea, există o intenţie foarte serioasă de a promova obligativitatea vaccinării antirujeolice, la fel şi în SUA. Adică în situaţii excepţionale, trebuie să iei  măsuri excepţionale ca să poţi să rezolvi o problemă de sănătate publică. Şi cred că e cazul să vedem şi noi ce facem in viitorul apropiat cu proiectul legii vaccinării.

Deci nu s-a mai întâmplat nimic cu proiectul Legii vaccinării?

Este în Parlament şi cred că este momentul să il readucem în discuţie, în interesul sănătăţii publice şi al sănătăţii copiilor din România. Această lege ne-ar face să ne aliniem la ce se întâmplă în alte state europene. Franţa şi Italia au vaccinare obligatorie, alte ţări la care vaccinarea nu este încă obligatorie adoptă măsuri administrative pentru administrarea anumitor vaccinuri, cum este vaccinul rujeolic, pentru a evita sau a elimina epidemia de rujeolă. Prin dezbateri, se poate obţine şi în România o variantă care să ne ajute să atingem scopul urmărit, adică eliminarea rujeolei ca boală transmisibilă. Aceasta este ţinta Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de fapt: să elimine rujeola din regiunea europeană OMS. Din păcate, nu s-a reuşit, nu numai din cauza României, sunt şi alte ţări cu numeroase cazuri şi acoperire vaccinală insuficientă.

Care ar fi obstacolele despre care s-a vorbit în cadrul întâlnirii despre vaccinuri?

S-a vorbit foarte mult despre ezitarea faţă de vaccinare. Sunt foarte mulţi părinţi care nu-şi vaccinează copiii fie pentru că sunt insuficient informaţi, fie pentru că nu sunt interesaţi. Trebuie să găsim o modalitate prin care să-i alertăm şi să le explicăm că vaccinarea trebuie făcută la timp. Pentru că, cu cât un părinte întârzie să-şi vaccineze copilul, cu atât riscul ca acel copil să dobândească o boală transmisibilă prevenibilă prin vaccinare este mai mare. S-a discutat foarte mult despre comunicare, despre media socială, ca şi canale de difuzare a informaţiei, însă instituţiile publice din fiecare stat membru au datoria să genereze nu numai nişte mesaje, ci şi un mecanism prin care aceste mesaje să ajungă la populaţia-ţintă.



S-a discutat şi despre dezvoltarea unor programe „core“ comune din punct de vedere al calendarului si antigenelor administrate. Ne puteţi explica?

advert

Există, sigur, multe vaccinuri disponibile, dar dacă vorbim despre bolile cu impact mare asupra sănătăţii publice, referindu-ne la rujeolă, la difterie, la tusea convulsivă, la poliomielită, atunci există o preocupare şi o discuţie la nivelul Uniunii Europene ca să definim care sunt acele vaccinuri care conţin antigenele comune, de interes major pentru toate statele membre ale UE. Ei bine, acestea ar trebui cumva armonizate inclusiv din punctul de vedere al calendarului administrării. Mai mult, dezvoltarea unui mecanism de raportare a vaccinării într-o bază de date comună la nivel european ar fi foarte utilă pentru fiecare stat membru. Şi, având în vedere libera circulaţie a persoanelor în spaţiul Uniunii Europene, am putea asigura trasabilitatea, adică vom şti dacă un copil este sau nu este vaccinat, ce vaccinuri a făcut şi câte doze în ţara din care provine, iar aceste lucruri trebuie cunoscute în timp real, nu neapărat folosind documente pe care părinţii le au asupra lor. Atunci când cunoaştem aceste date în timp real, dacă, de exemplu, avem un vaccin care se administrează în două doze, iar copilul îşi mută domiciliul dintr-o ţară în alta după prima doză, e bine să putem administra la timp a doua doză în ţara în care el se mută. Sunt multe avantaje de pe urma unui astfel de mecanism. Nu e simplu, dar probabil că, dacă suntem o uniune care funcţionează după principii comune, după legi comune, ar trebui să existe coordonare şi în zona sănătăţii publice, pentru că sănătatea publică nu se opreşte la frontieră, ci merge şi dincolo de frontierele naţionale. Se vede, de exemplu, în cazul epidemiei de rujeolă din Europa, că aceasta îşi are cauza în libera circulaţie a persoanelor şi acoperirii vaccinale insuficiente în multe ţări sau regiuni.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite