Problema şcolilor fără avizare şi autorizare ISU, rezolvată din pix

Problema şcolilor fără avizare
şi autorizare ISU, rezolvată din pix

Foarte multe şcoli sunt neatorizate împotriva incendiilor

Unităţile de învăţământ din România se prăbuşesc, iar autorităţile se pregătesc să ia o măsură care nu va reduce pericolele la care sunt expuşi copiii când merg la şcoală, ba din contră.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a pus în dezbatere publică proiectul unei hotărâri prin care toate şcolile aflate în clădiri mai mici de 600 de metri pătraţi să nu mai aibă nevoie de avizare şi autorizare de la ISU. Asta în condiţiile în care circa 2.500 de unităţi şcolare sunt pe lista Ministerului Educaţiei pentru lucrări urgente de reabilitare. Prin urmare, problema celor mai multe dintre aceste unităţi va fi rezolvată pe hârtie.

Concret, proiectul iniţiat de MAI schimbă categoriile de construcţii care se supun avizării sau autorizării clădirilor. Astfel, dacă până acum, toate şcolile, grădiniţele şi adăposturile de copii sau de bătrâni, cu o suprafaţă de peste 150 de metri pătraţi aveau nevoie de aviz de la pompieri, acum, clădirile de învăţământ secundar, profesional sau universitar şi căminele mai mici de 600 de metri pătraţi vor fi scutite de obţinerea unor astfel de documente, prin urmare şi de verificările angajaţilor ISU. Scutite de la autorizare vor fi şi gradiniţele mai mici de 175 de metri pătraţi.

Ministrului Educaţiei i se pare „logică“ această măsură. „Discutăm de grădiniţe care au 2-3 săli de clasă, aproape 1000 de grădiniţe se află în această situaţie e absolut necesar pentru că autorizarea unei clădiri care are două camere să faci la fel că o clădire care are 20 de camere, e un lucru ilogic“, a explicat Liviu Pop.

Standarde mai relaxate pentru o problemă periculoasă

Specialiştii spun că la schimbarea categoriilor de construcţii care se supun avizării ar trebui avute în vedere alte criterii decât suprafeţele. Asta pentru că tavanul poate să cadă şi la o şcoală de 149 de metri pătraţi, şi la una de 600 de metri.

“Pe de o parte, avem birocraţia. Pledez pentru o societate şi o administraţie publică eficientă, cu condiţia ca în acest mod să nu disimulăm problemele de fond, cum este nevoia de a avea şcoli sigure, fie că vorbim de incendiu sau cutremur. Nu am o problemă cu ceea ce înseamnă aerisirea birocratică, atât timp cât nu te foloseşti de asta pentru a ocoli o problemă. Se crează standarde mai relaxate pentru o problemă periculoasă. Nu ştiu dacă suprafaţa clădirii este relevantă din punctul ăsta de vedere sau standardul privind rezistenţa acelei clădiri. Pentru că tavanul poate să cadă şi la o şcoală de 149 de metri pătraţi, şi la una de 600 de metri. E foarte uşor să schimbi din pix 600, în loc de 150, toată lumea e fericită, iar tavanele vor continua să cadă în şcoli“, a declarat, pentru „Adevărul“, Marian Stas, profesor şi membru al comisiei de experţi pentru reformarea Educaţiei.

La rândul său, Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei EDU CER, Educaţie şi Cercetare, arată că atunci când este vorba de integritatea copiilor nu ar trebui să se facă niciun rabat. „Nu ar trebui să facem niciun rabat când e vorba de sănătatea şi riscul de viaţă al copiilor noştri. Şi aşa, dacă vine un cutremur mare, nu ştiu câte şcoli vor scăpa neatinse. Avem şcoli mai vechi de 150 de ani. Este o mare problemă la şcoli pentru că multe nu au căi de evacuare suficiente sau sunt subdimensionate. Aici este nevoie de lucrări seriose, iar primăriile nu au bani de reparaţii sau de modificări constructive. Aşa au scăpat de problemă. Ar fi nevoie de un fond special de la Guvern dat şcolilor pentru a le face sigure“, a spus Ştefan Vlaston.

citeste totul despre: