Popasurile duhovniceşti, adevărată hrană pentru suflet

Pelerinajele organizate în luna august de creştinii români parcurg trasee de o rară frumuseţe, recunoscută pe plan internaţional. Majoritatea mânăstirilor sunt situate în rezervaţii

Pelerinajele organizate în luna august de creştinii români parcurg trasee de o rară frumuseţe, recunoscută pe plan internaţional. Majoritatea mânăstirilor sunt situate în rezervaţii naturale, protejate atât de lege, cât şi de Dumnezeu

Această lună este un interval bogat în popasuri duhovniceşti, programate în etape, în toată ţara. Pentru a spori bucuria credincioşilor, Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Române organizează trasee diferite în fiecare lună, cu durata între una şi patru zile. Drumurile de munte sau de şes ce se aşează înaintea pelerinilor au fost bătătorite, de-a lungul veacurilor, de toţi prietenii de suflet ai oamenilor şi naturii.

Spre Ţigăneşti, Pissiota şi Crasna, plecarea pe 11 august

La Mânăstirea Ţigăneşti, situată în comuna Ciolpani, judeţul Ilfov, pelerinii se pot ruga la vestita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul şi la alte odoare-părticele din sfintele moaşte ale Sf. Mina, Sf. Artemie, Sf. Muceniţă Iulita, Sf. Muceniţă Marina, Sf. 40 de Mucenici. Mânăstirea datează din secolul al XVII-lea. În Biserica cea mare, ctitorită în anul 1812 de boierul Radu Golescu, se poate vizita o valoroasă colecţie de artă şi carte veche.

În continuarea pelerinajului se vizitează renumita Mânăstire Pissiota din comuna Puchenii Burchii, judeţul Prahova, lăcaş ortodox, construit într-un stil unic din punct de vedere arhitectural. Catapeteasma bisericii, realizată dintr-o combinaţie de lemn de trandafir şi cireş, pardoseala, făcută din marmură de Carrara, decoraţiunile tradiţionale româneşti, numeroasele candele, icoane de argint şi cărţi religioase de o valoare inestimabilă. Aici, credincioşii se pot ruga la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, care binecuvântează cu privirea pe fiecare pelerin, indiferent în ce loc s-ar afla în biserică.

Pentru a ajunge la Mânăstirea Crasna, din comuna Izvoarele, judeţul Prahova, se parcurg pe jos, pe un drum de munte, circa trei km. Mânăstirea aceasta, întemeiată de episcopul de Buzău, Chesarie, în anul 1828, a cunoscut diverse transformări din anul 1983, iar mai târziu, din 1991-1992, pictura a fost refăcută în întregime. Iconostasele placate în aur la Viena şi alte două icoane mărturisitoare vor îndemna la rugăciune şi revenire în aceste locuri.

Mânăstirile Cotmeana, la 12 august, pelerinaj de o zi

De la Bucureşti, primul popas are loc la Catedrala Episcopală "Sfântul Ierarh Nicolae" din Râmnicu Vâlcea, înălţată pe temelia unei vechi biserici între anii 1576-1586, de episcopul Mihail al II-lea. Pelerinii vor afla istoria zbuciumată a acestui sfânt lăcaş, dărâmat de turci în anul 1735 şi refăcut de episcopul Climent. Mânăstirea a fost distrusă din nou, de un incendiu, în 1847, şi a fost iarăşi refăcută de episcopul Râmnicului (1850-1868), cel care avea să devină Sfântul Calinic de la Cernica.

Următorul popas se face la Mânăstirea Bistriţa, din comuna Costeşti, judeţul Vâlcea. Documentele istorice pun la dispoziţia vizitatorilor etapele prin care sfântul lăcaş a renăscut după numeroasele încercări la care a fost supus de vitregiile vremurilor. Aici se mai păstrează picturile celebrului pictor român Gh. Tattarescu şi moaştele Sf. Grigorie Decapolitul, dăruite lăcaşului de boierul Barbu Craiovescu, în anul 1497.

Mânăstirea Horezu, din comuna cu acelaşi nume, din judeţul Vâlcea, atrage atenţia pelerinilor prin colecţiile importante de cărţi, tipărite în mai multe limbi. Specialiştii români şi cei străini precizează că această bibliotecă cuprinde cea mai valoroasă creaţie românească a secolului al XVII-lea, fiind unică în Europa. Istoricul Nicolae Iorga numea această bijuterie arhitectonică "continuatoarea civilizaţiei romane".

Ultimul popas în acest pelerinaj este Mânăstirea "Dintr-un Lemn", din comuna Frânceşti, din acelaşi judeţ. Tradiţia locală precizează că sfântul lăcaş a fost cioplit la începutul secolului al XVI-lea din lemnul unui singur stejar. Diaconul Paul de Alep susţinea că "un călugăr ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. Atunci a auzit o voce care-l îndemna să zidească o mânăstire din trunchiul copacului". Sigur, pelerinii vor putea să admire şi să venereze icoana păstrată în biserica mare a sfântului lăcaş.

Pelerinaj în Ardeal şi Maramureş, între 14 şi 18 august

În prima etapă se vizitează Mânăstirea Cotmeana, din judeţul Argeş, ctitorită în anul 1385, de voievodul Radu I, admirată şi pentru arhitectonica deosebită cu decoraţiuni în stil bizantino-balcanic. Un alt popas apreciat de pelerini va fi Mânăstirea Cozia, ctitoria lui Mircea cel Bătrân (ridicată între anii 1387-1391).

Aici, în pronaos, există mormântul voievodului şi al mamei sale, monahia Teofana. Se continuă traseul cu popas la Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Sibiu, ale cărei picturi murale sunt bogate în scene biblice. De remarcat sunt cele patru clopote mari ale catedralei, care au fost armonizate de cunoscutul muzicolog Gh. Dima. Trebuie să amintim că în acest lăcaş a păstorit eruditul şi luptătorul pentru unitatea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania Mitropolitul Andrei Şaguna.

Următorul popas e la Catedrala Episcopală Ortodoxă din Alba Iulia, unde vizitatorii vor afla bogata istorie a sfântului lăcaş şi colecţia de exponate arheologice. La Mânăstirea Râmeţ este ultimul popas al primei etape. Aici se admiră locul unde a fost înduhovnicit ca egumen Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ.

Etapa a doua a pelerinajului începe la Cluj, chiar de ziua de Adormire a Maicii Domnului, când pelerinii vor asista la Sfânta Liturghie de hram, la Catedrala Mitropolitană. Tot în această zi de praznic va fi vizitată Mânăstirea Nicula, din comuna Frizeşu Gherlii, unde mii de pelerini vin să se roage la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Îndrumătoarea. Mânăstirea Rohia, din oraşul Târgu Lăpuş, jud. Maramureş, face parte din atest itinerar şi are acelaşi hram - Adormirea Maicii Domnului. Se remarcă, printre altele, impresionanta bibliotecă ce adună peste 250.000 de volume. Pentru pelerinii dornici să cunoască această zonă se face o excursie şi la Cimitirului Vesel de la Săpânţa.

Frumosul peisaj din jurul Mânăstirii Bârsana, amintită în documentele istorice încă din anul 1390, când avea o biserică de lemn, este un loc minunat, care atrage pelerinii spre meditaţie. Se merge apoi la Catedrala din Tg. Mureş şi la Mânăstirea Recea, situată la numai 15 km de Tg. Mureş.
La întoarcerea spre Bucureşti se fac popasuri la Mânăstirea Predeal, declarată monument istoric, unde există şi o şcoală de pictură pe sticlă şi broderie, precum şi la Mânăstirea Sinaia, unde pelerinii se vor ruga la icoanele făcătoare de minuni.

Pelerinaj la Dealu, Viforâta şi Stelea, pe 18 august

Un pelerinaj de o zi va cuprinde Mânăstirile Dealu şi Viforâta (ambele în comuna Aninoasa, judeţul Dâmboviţa), unde credincioşii se vor ruga la icoanele despre care se ştie că au adus alinare şi împliniri celor care au venit aici să ceară ajutor pentru bunăstare. Urmează Mânăstirea Stelea, situată în oraşul Târgovişte. Acest lăcaş a fost ctitorit de domnitorul Vasile Lupu, în anul 1645.

Pelerinaj în Oltenia şi Banat, 22-24 august

În prima etapă se vizitează Mânăstirea dintr-un Lemn, apoi Bistriţa, Hurezi, Tismana. Urmează un traseu ce include Mânăstirea Vişina, din comuna Bumbeşti-Jiu, jud. Gorj (ctitorie a Cuviosului Nicodim de la Tismana), Mânăstirea Lainici din comuna cu acelaşi nume, cu frumoase picturi în frescă, conservate din secolul al XVIII-lea, Mânăstirea Prislop, ctitorită de ucenicii lui Nicodim, un renumit constructor de mânăstiri din sec. al XIV-lea. Aici, pelerinii se pot reculege la mormântul părintelui Arsenie Boca, un reprezentant de seamă al monahismului românesc.

În ultima parte a pelerinajului se fac popasuri duhovniceşti la Mânăstirile Orşova şi Vodiţa din satul Vărciorova (pe traseul Severin-Timişoara), ctitorită tot de Cuviosul Nicodim de la Tismana.

Se vizitează şi Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Craiova, unde sunt adăpostite, într-o raclă de argint, moaştele Sfântului Ierarh Nifon, care se numără printre patriarhii Constantinopolului.

Aceste moaşte, spun documentele istorice, au fost primite ca dar din partea Mânăstirii Dionisiou, situată pe Muntele Athos, şi aduse în ţara noastră de domnitorul Neagoe Basarab, la Curtea de Argeş.

Chiar domnitorul a propus ca Nifon să fie canonizat şi ziua sa de prăznuire s-a stabilit în data de 11 august. De aici se mai fac popasuri la alte două lăcaşuri - la Mânăstirea Brâncoveni, apoi la Mânăstirea Clocociov din cartierul cu acelaşi nume din municipiul Slatina, judeţul Olt, care deţine o bogată colecţie de artă românească veche.

Peştera Sfântului Andrei, 25 august

La 25 august se vizitează Mânăstirea Dervent din comuna Galiţa, judeţul Constanţa, vestit loc de pelerinaj, pe locurile unde s-a nevoit şi a făcut atâtea minuni Sf. Apostol Andrei, creştinătorul românilor.

Aici au fost martirizaţi patru dintre ucenicii Sf. Andrei şi pe locurile martirajului au "răsărit" patru cruci de piatră, care în timp au fost venerate de credincioşi pentru puterea lor tămăduitoare de boli trupeşti şi sufleteşti. În biserica mânăstirii mai există o icoană a Maicii Domnului, de asemenea făcătoare de minuni, donată sfântului lăcaş de o familie de credincioşi, în anul 1940, când a fost adusă la Dervent. Fireşte, Izvorul Tămăduirii, din curtea Mânăstirii Dervent, este o altă minune a trecerii Sf. Apostol prin aceste locuri, care îndeamnă la rugăciune pentru sănătate sufletească şi trupească.

Tot în judeţul Constanţa, în comuna Ion Corvin, pelerinii vor vizita şi Mânăstirea "Peştera Sfântului Andrei". Aici se păstrează piatra care servea drept altar, cu o cruce încrustată.

În această vară, la Mânăstirea Dervent a debutat prima tabără de creaţie şi artă creştină, intitulată sugestiv "Dunărea şi Dobrogea creştină". Manifestarea a reunit artişti din patru filiale ale Uniunii Artiştilor Plastici, alături de pictori şi sculptori din Franţa şi Bulgaria.

Pe urmele pustnicilor, 25-26 august

Un pelerinaj programat mai ales pentru tineri, în zilele de 25-26 august, sub genericul: "Pe urmele pustnicilor", îi va îndemna pe credincioşi să străbată, pe jos, aproximativ 10 km printr-o zonă frumoasă, uneori greu accesibilă. În judeţul Vâlcea se vizitează Mânăstirea Iezer (în staţiunea Băile Olăneşti), Schitul Pahomie, pe un drum forestier (DN64 A), Schitul Pătrunsa, în comuna Bărbăteşti (declarat monument istoric). Se participă apoi la Sfânta Liturghie, iar în drumul spre Bucureşti se vizitează şi Mânăstirea Dintr-un Lemn.

Pelerinaj în Moldova şi Bucovina, în perioada 27-30 august

Vor fi vizitate mânăstirile Sinaia, Sf. Gheorghe, Miercurea-Ciuc şi Bistriţa, se face un popas şi se continuă cu Mânăstirea Secu (se participă la Slujba de canonizare a Mitropolitului Varlaam), Sihăstria (unde este mormântul părintelui Cleopa) şi Neamţ. După un nou popas, sunt programate mânăstirile Putna, Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ, iar în ultima etapă se vizitează mânăstirile Agapia şi Văratec, iar, în final, Catedrala Episcopală Roman.