Orbi şi surzi prin România. Calvarul tinerilor maghiari din Secuime

Şcoala românească nu poate să-i înveţe limba română pe elevii de etnie maghiară. A trecut aproape un sfert de secol de la Revoluţie şi problema a rămas nerezolvată. În cel mai optimist scenariu, situaţia se va reglementa peste doi ani.

„Feleşag“. Ce înseamnă feleşag? Suntem într-o sală de clasă a Liceului „Marton Aron“ din Miercurea Ciuc.
E ora de limba şi literatura română pentru elevii din clasa a X-a C, iar în această dimineaţă au de conspectat basmul „Harap Alb“. Sunt cu toţii maghiari, numai profesoara, Maria Sturzu, este româncă. Ea repetă întrebarea, citind cuvâtul cu princina în context: „Şi de-amiază, când a veni cerbul aici la izvor să bea apă şi s-a culca ş-a adormi, cu ochii deschişi, cum i-i feleşagul, tu, îndată ce l-îi auzi horăind, să ieşi încetişor şi să potriveşti aşa ca să-i zbori capul dintr-o singură lovitură de sabie, şi apoi repede să te arunci în groapă şi să şezi acolo într-însa...“.

Se rezolvă. Peste doi ani

Elevii maghiari au două opţiuni în faţa acestei interminabile fraze: să nu înţeleagă nimic sau să-şi bată capul până îi găsesc înţelesul şi-apoi să deteste pentru tot restul vieţii această limbă.

Problema predării limbii române în şcolile minorităţilor naţionale e nerezolvată de aproape un sfert de secol. Pe scurt, Ministerul Educaţiei nu ia în considerare faptul că, pentru unii elevi, româna nu este prima limbă.

Dacă trăiesc în comunităţi puternic maghiarizate, aceşti elevi au foarte puţine ocazii de a exersa limba română. Şi totuşi, la şcoală ei învaţă din manuale identice cu cele ale copiilor români.

Andras Kiraly, secretar de stat pentru minorităţi în Ministerul Educaţiei, spune că de 20 de ani ungurii cer manuale speciale de limba şi literatura română, dar până acum nu s-a rezolvat nimic: „Cu tot respectul pentru Ion Creangă, dar nu cred că ar trebui să avem texte de-ale lui în cărţile de limba română pentru maghiari. Copiii au nevoie de conversaţie, nu de arhaisme. Noua lege a învăţământului prevede manuale speciale. Cred că în vreo doi ani vor ajunge pe băncile elevilor. Cam aşa“.

Până atunci, elevii îşi vor face şi pe mai departe temele cu bătăi de cap şi cu google.translate.com.

Situaţia elevilor maghiari

Sunt 161.000 de elevi care învaţă în clase cu predare în limba maghiară – ne spune Andras Kiraly. Anual, 8.500 de elevi dau Bacalaureatul în limba maghiară. Rata promovabilităţii la Bacalaureat în regiunea Harghita - Covasna e sub media ţării, adică 42-43%. Majoritatea elevilor care promovează Bac-ul urmează facultăţi în limba maghiară.

Lecţia de română: „Taci din gură!“

Astfel, statul român investeşte în şcolarizarea a sute de mii de elevi care, în final, au dificultăţi în a vorbi limba română. Andy Hockley, un profesor de limba engleză care trăieşte de nouă ani în judeţul Harghita, spune care-i finalitatea acestei anomalii: „Cred că asta e în defavoarea României. Te trezeşti cu toţi aceşti copii, absolvenţi de liceu, care nu se descurcă prea bine în limba română. Pot cumpăra sau pot lucra în magazine. Dar le va fi foarte greu să-şi găsească o slujbă bună. Ştiu maghiari care au joburi bine plătite în Bucureşti, dar cei mai mulţi dintre ei rămân în această zonă, unde pot comunica în maghiară. Sau pleacă în Ungaria“.

Revenim în clasă, la Harap Alb: „Alei, ţolină ce-mi eşti, zise fata împăratului; da’ bine m-ai vândut“.

Spre sfârşitul orei, îi întrebăm pe elevii clasei a X-a ce li se pare cel mai greu la limba română. „Limba“, răspund ei. Ne împrietenim cu Lenk Szabolcs, unul dintre cei mai buni elevi ai liceului, câştigător anul acesta al unui concurs de competenţe în limba română. Ne despărţim cu urarea lui: „Pa! Cele mai bune!“

Varga Laszlo, directorul Liceului „Marton Aron“ (unul dintre cele mai bune licee cu predare în limba maghiară din România - foto), admite că problema limbii e oful principal: „Elevii noştri nu stăpânesc limba română la un nivel comparabil cu un elev care provine dintr-o familie românească. Este un lucru absolut real. Din punctul meu de vedere, un elev care termină aici liceul şi care nu ştie româneşte este neajutorat în ţară. Este orb şi surd, nu poate să se des¬curce. Noi facem pedagogie, nu politică“.

În cancelarie, Maria Sturzu, profesoara venită din Moldova să le predea româna elevilor din Miercurea Ciuc, povesteşte o anecdotă. Din păcate, e adevărat: „Am predat o vreme la clasele V-VIII. Acolo, la primele ore trebuie să începi cu ce înseamnă caiet, carte, temă. Am avut un elev în clasa a V-a. După o lună a întrebat-o pe mamă-sa ce înseamnă «Taci din gură!»“.

Sistemul educaţional românesc continuă să creadă că toţi elevii din România vorbesc româna ca primă limbă. Băsescu a fost aici acum câţiva ani şi a spus că acest lucru trebuie să se schimbe. Dar a schimba ceva ar fi ca şi când România ar recunoaşte că e o naţiune formată din mai multe naţiuni. Andy Hockley profesor de engleză care trăieşte în judeţul Harghit

Româna şi maghiara, unite prin cuvântul „muncă“

Fiecare limbă are o filosofie proprie. Putem să ne dăm seama cât de greu le este maghiarilor să înveţe română aruncând o privire peste un site care se termină cu .hu. Unul dintre puţinele cuvinte identice în română şi în maghiară este cuvântul „muncă“ (în maghiară – „munka“). Cam despre muncă e vorba când eşti maghiar şi vrei să înveţi româna. Sau invers.

Lilian Zamfiroiu, actualul preşedinte al Institutului Cultural Român, a încercat, în perioada studenţiei, să înveţe maghiara. S-a înscris la facultatea de Filologie la secţia româno-maghiară, dar a renunţat după un an. De ce? Era prea greu: „Maghiara e o limbă foarte grea, e o limbă aglutinantă. Raporturile pe care noi le exprimăm prin conjuncţii şi prepoziţii, de genul «Telefonul este PE fotoliu», «Eu şi CU tine», în maghiară se exprimă prin terminaţii.M-am trezit într-o zonă greu de digerat şi am renunţat după un an“.

Florina Vaipan, profesoară de română vreme de 10 ani în judeţul Harghita, a scris pe blogul „Adevărul“ cât de greu îi este unui elev maghiar din clasa I să înveţe limba română: „Alfabetul şi toată logica lui sunt date peste cap: „c“ este ţ, dar şi c. „Sz“ este s, dar în cealaltă limbă nu există, aşa că „s“, care în limba lui e ş, este s în cealaltă. „J“ în limba lui e i, dar în română se pronunţă j. Aţi ameţit? Ei, el are doar şapte ani şi trebuie să le cunoască! Va şti să citească bine la sfârşitul clasei I?“

Apoi mai e gramatica. Reka Juhasz Andras, director adjunct la Liceul „Marton Aron“ din Miercurea Ciuc, a observat că o limbă se învaţă prin analogii: „Din moment ce elevul a învăţat cuvântul «munceşte», după aceea spune «lucreşte». Apoi, în maghiară nu există gen. Greşeala cea mai frecventă este să-i auzi spunând «Un mas㻓.

Sunt sunete româneşti care nu există în limba maghiară. Aşa se face că în secuime auzi frecvent cuvântul Romunia

Armata şi televizorul, mai bune decât şcoala

Sunt aşezări în Harghita unde, oficial, nu trăieşte niciun român şi unde limba română nu se aude în nicio situaţie. E cazul comunei Satu Mare, care face subiectul articolului de mâine. Până acum 10 ani, limba română era mai prezentă în zonele ocupate de maghiari.

Explicaţia e că bărbaţii făceau armata şi interacţionau zi de zi, vreme de un an, cu românii. Şi tot până acum 10-15 ani era doar o emisiune în limba maghiară, la TVR 1, nu existau reţele de cablu cu 14 programe în maghiară, cum au acum cei din secuime.

Gabor Francisc (foto), patronul unui birt din comuna Satu Mare, ne spune că muşteriii lui sunt interesaţi de un singur post TV românesc, Taraf TV. „Guţă şi Salam – spune Gabor – în rest, posturi ungureşti“.

Citeşte mai multe aticole din campania „Adevărul despre români şi unguri“ 

DOCUMENTAR VIDEO Adevărul despre români şi unguri. O echipă de jurnalişti a mers în Ungaria şi a stat de vorbă cu românii de acolo. Le-a aflat problemele, le-a ascultat limba, a văzut cine sunt şi cum trăiesc. Apoi, s-a întors în România, în judeţul Harghita. Acolo a încercat să-i înţeleagă pe ungurii din România. Adevărul vă prezintă povestea celor două comunităţi fără ţară într-un documentar în premieră pentru mediul online românesc.

Românii din Ungaria, oameni fără nicio ţară: „De ce aţi pus steagul rămânesc la noi în biserică? Astă biserică e pe pământ unguresc, nu rămânesc!” Românii din Ungaria nu vor să vorbească despre politică, nici despre Garda Maghiară, nici despre Andrei Şaguna, căruia au vrut, cândva, să-i facă o statuie neridicată nici azi. Nu. Ei vor doar să trăiască în linişte, iar dacă pentru asta trebuie să mai renunţe la câte-un sfânt sau la limbă, fie.

Adevărul despre români şi unguri: „Maghiarii? Ca fraţii noştri!” N-am găsit familie de români din Ungaria care să ne spună că nu s-a adaptat. Toate trăiesc în armonie alături de unguri. Chiar şi o familie care, din cauza discriminării de la şcoală, a fost nevoită să-şi trimită fiica înapoi în România. Familia Bunea s-a mutat aici în august. Cu doi copii şi fără nimic care să-l mai lege de România, Florin, fost angajat al CFR, spune că mai degrabă are încredere în unguri, „cu care te legi la suflet”

„Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”. Cum se pierde limba română în şcolile din Ungaria. Stăm sprijiniţi de pereţii Liceului Nicolae Bălcescu din Jula, „capitala românilor din Ungaria”, instituţie de învăţământ cu clasele I-XII cu predare în exclusiv în română. Am intrat, însoţiţi de doamna directoare şi de un alt profesor, la clasa a III-a, la o oră de limba română. „Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”, citeşte de pe tablă o elevă cu strungăreaţă. „Foarte bine!”, îi spune doamna învăţătoare şi o trimite la loc.

Etnobişniţarii, băieţii deştepţi care fac bani de pe urma românilor din Ungaria. Budapesta alocă anual fonduri destinate exclusiv fiecărei minorităţi naţionale declarate şi organizate de pe teritoriul său. În cazul românilor, o bună parte din sumă este deturnată de câţiva de băieţi deştepţi care au sesizat că declarându-se români pot câştiga bani frumoşi. Fenomenul este posibil din cauza legislaţiei bizare a Ungariei, care a permis cetăţenilor să-şi declare câte naţionalităţi au vrut la recensământul din 2011.

1 Decembrie, cea mai tristă zi a românilor din Ungaria. Istoria strâmbă care se învaţă peste Tisa. Tratatul de la Trianon înseamnă, pentru noi, momentul în care Transilvania şi estul Banatului s-au întors la România, punerea în aplicare a Marii Uniri decisă de delegaţi la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Însă, în timp ce pentru maghiari Trianonul este o traumă încă nevindecată, iar pentru noi motiv de sărbătoare, pentru românii din Ungaria este un motiv de tristeţe.

Românii din Jobbik: cum şi de ce se transformă etnicii români din Ungaria în extremişti maghiari. Românii din Ungaria îşi pierd uşor identitatea, însă procesul merge, în unele cazuri, până la simpatia şi aderarea la gruparea de extremă dreapta Jobbik, cunoscută pentru retorica agresivă la adresa românilor şi cu o aprobare tot mai ridicată în statul vecin.