Naşterea Maicii Domnului, hotarul dintre vară şi toamnă

Praznicul de Sfânta Maria Mică, celebrat la 8 septembrie, este prima sărbătoare a noului an bisericesc, dar şi momentul în care natura se pregăteşte de venirea toamnei. În această zi, femeile gravide se roagă să aibă o naştere uşoară, iar bărbaţii nu trebuie să muncească, altfel riscă să se accidenteze.

Ortodocşii prăznuiesc luni, 8 septembrie, Naşterea Maicii Domnului, sărbătoarea denumită în popor Sfânta Maria Mică. Biserica o slăveşte pe cea care I-a dat viaţă lui Hristos într-o zi care nu a fost aleasă întâmplător. Data de 8 septembrie este prima sărbătoare a anului bisericesc. Acesta începe la 1 septembrie şi se termină la 31 august, spre deosebire de anul calendaristic.

Vechea tradiţie iudaică spunea că omul a pătruns toamna în Rai, iar cifra 8 reprezintă simbolul vieţii veşnice. „Sunt şapte zile ale Creaţiei, iar a opta este ziua Învierii spre viaţa veşnică, pentru Mântuirea noastră“, explică teologii.

Există cinci praznice ale Maicii Domnului: 15 august – Adormirea Maicii Domnului; 8 septembrie – Naşterea Maicii Domnului; 21 noiembrie – Intrarea în biserică a Maicii Domnului; 25 martie – Bunavestire; 26 decembrie – Soborul Maicii Domnului.

Urarea corectă de onomastică

În religia creştină, cea mai însemnată este ziua trecerii la cele veşnice, adică Adormirea. De aceea, ziua de 15 august poartă numele de Sfânta Maria Mare. După zilele închinate lui Iisus Hristos, sărbătorile Maicii Domnului sunt cele mai importante din calendarul creştin-ortodox. Cei care poartă numele Maicii Domnului pot fi felicitaţi la fiecare praznic al Născătoarei.

„Să cinstim prin fapte sfântul al cărui nume îl purtăm. Pentru cei botezaţi astfel, urarea potrivită este: «Să porţi numele sfântului cu dragoste şi demnitate!», «La mulţi ani duhovniceşti în împărăţia Cerurilor!» sau «La mulţi şi binecuvântaţi ani!»“, precizează părintele Eugen Tănăsescu, blogger „Adevărul“.

Numele Maria (însemnând „doamna“ în ebraică, „cea iubită“ în egipteană) şi derivatele sale reprezintă cel mai des întâlnit nume din onomastica românească. Peste 2,2 milioane de români îşi serbează astăzi onomastica: 1.819.378 femei şi 416.844 bărbaţi.

Ocrotitoarea mamelor şi a pruncilor

Fiica lui Ioachim şi a Anei, Maria s-a născut la Nazaret, în Galileea, ca o minune dumnezeiască, întrucât mama sa era considerată stearpă. Ana provenea din neamul arhieresc al lui Aaron, iar Ioachim – din cel împărătesc al lui Natan, fiul lui David. Conform rânduielii bisericeşti, Sfinţii Ioachim şi Ana sunt serbaţi în ziua de 9 septembrie, a doua zi după ce este prăznuit rodul dragostei lor. Dumnezeu i-a ales pe cei doi soţi să fie neamul coborâtor al lui Hristos, fiind curaţi la suflet şi la trup.

Sfinţii Ioachim şi Ana, părinţii Mariei Născătoarea lui iisus Hristos şi Maica Domnului Sursă crestinortodox.ro

Prin simbolul său, Naşterea Maicii Domnului este icoana la care se închină femeile care vor să rămână însărcinate şi să aducă pe lume un prunc.„După ce Evanghelia Duminicii de ieri ne-a vorbit despre naşterea spirituală a omului, astăzi cinstim Naşterea Maicii Domnului, ca prima mare sărbătoare, fixată în a opta zi a Anului bisericesc, simbol al zilei Învierii. Ea reprezintă începutul mântuirii noastre, pentru că se naşte cea care, la rândul Ei, va naşte pe Hristos-Dumnezeu, Cel ce ne va aduce tuturor dragostea şi împăcarea cu Dumnezeu. Aşa cum părinţii se bucură de naşterea pruncilor, iar ei se bucură de iubirea părinţilor şi noi, creştinii, ne bucurăm de naşterea Fecioarei, care prin Hristos, devine Maica noastră cea iubitoare. Sărbătoarea este şi un îndemn adresat tuturor părinţilor de a-şi aduce pe lume copiii şi a nu-i considera o povară, ci un nevinovat rod al iubirii“, arată preotul Eugen Tănăsescu.

Vremea iarmaroacelor

În tradiţia populară, Maica Domnului ajută nu doar celor care se roagă să aibă un copil sănătos. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga pentru a-şi găsi jumătatea.

În această zi, nu se spală rufe şi nu se face curăţenie în casă, ca să nu atragi răul. În satele din Bărăgan, credinţa spune că bărbaţii care încalcă această tradiţie se vor lovi, iar femeilor fie li se va arde mâncarea pe foc, fie cratiţa cu mâncare se va vărsa peste copii, arzându-i.

Ziua mai are o semnificaţie, din punct de vedere astronomic: marchează hotarul dintre vară şi toamnă. Insectele încep să se ascundă în pământ, iar bătrânii spun că în această zi rândunelele pleacă spre zonele calde, insectele încep să se ascundă în pământ, iar frigul îşi face simţită prezenţa.

„Acum este vremea târgurilor, bâlciurilor şi iarmaroacelor. Pentru ţărani, este timpul propice muncilor de toamnă: culegerea unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor, semănatul cerealelor de toamnă“, arată Alina Paul, specialist în etnografie şi folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.

Pelerini veniţi la mănăstirea Nicula din Cluj

Pelerinaje la mănăstiri

În această zi se fac pelerinaje la lăcaşurile de cult din ţară care poartă hramul Maicii Domnului.

CONSTANŢA. În Dobrogea, credincioşii se îndreaptă spre Mănăstirea Sfânta Maria de la Techirghiol, unde pelerinii se pot închina la mormântul părintelui Arsenie Papacioc, duhovnicul de la Mare.

BRAŞOV. Peste 5.000 de pelerini sunt aşteptaţi, luni, Mănăstirea Constantin Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov. Aici vor asista la o slujbă specială ţinută de un sobor de preoţi din zonă. După slujbă, credincioşii sunt invitaţi la masă în incinta mănăstirii. Se vor servi ciorbă, sarmale şi cozonac. Supranumită şi Ierusalimul Ardealului, mănăstirea este situată pe şoseaua care leagă Sibiul de Braşov, la 15 kilometri de Voila şi a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus din Braşov este considerată Ierusalimul Ardealului

CLUJ. Mii de oameni, majoritatea din Transilvania, vin la Mănăstirea Nicula şi de Sfântă Mărie Mică. Slujba religioasă va începe la ora 9.00 şi va fi oficiată de stareţul mănăstirii Nicula, părintele Nicolae Moldovan. Acest sfânt lăcaş din judeţul Cluj este cunoscut drept cel mai mare centru de pelerinaj al creştinilor ortodocşi din Transilvania.

MARAMUREŞ. Sute de credincioşi veniţi de pe Văile Izei şi Vişeului se vor afla la Mănăstirea Moisei cu ocazia Sărbătorii Naşterii Maicii Domnului. Astfel, luni dimineaţă credincioşii, îmbrăcaţi în straie populare tradiţionale, merg la biserică pentru a asista la Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoţi şi pentru a se închina la icoana Maicii Domnului. Mănăstirea Moisei din Maramureş poartă Hramul Adormirii Maicii Domnului şi se află la poalele muntelui Pietrosul Rodnei. Pe lângă Mănăstirea de la Moisei, alte lăcaşuri de cult care vor fi pline de credincioşi sunt bisericile din Rozavlea şi Lăpuş, ambele cu Hramul Naşterii Maicii Domnului.

Maria Radna, cel mai vizitat lăcaş al romano-catolicilor din vestul ţării

De sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului are loc pelerinajul spre basilica Maria Radna, din localitatea Lipova, judeţul Arad, cel mai vizitat lăcaş al catolicilor din zona de vest a României. Zeci de timişoreni s-au trezit duminică, dis-de-dimineaţă, pentru a pleca pe jos spre Lipova. Au de străbătut 65 de kilometri până la mănăstire, unde sunt aşteptaţi peste 50.000 de credincioşi romano-catolici.

„Pelerinajul la Radna este o tradiţie foarte veche. Cei din Arad au început să meargă pe jos până la Radna ca mulţumire pentru că au scăpat de epidemia de ciumă din 1709“, explică Claudiu Călin, arhivist la Episcopia Romano-Catolică din Timişoara. Tot pe jos străbat drumul spre Lipova şi catolicii croaţi din Caraş-Severin, şi bulgarii din Timiş, care au de mers mai bine de 100 de kilometri.

Au contribuit Florina Pop, Dorin Ţimonea, Simona Suciu, Rareş Moise, Ştefan Both

Vă mai recomandăm

Maica Domnului ar fi avortat?

Însemnătatea zilei de Sfântă Marie. Ispita de care trebuie să ne ferim

Prezidenţiabilii evlavioşi au pornit în pelerinajul de Sfânta Maria. Ponta a mers şi la catolici, şi la ortodocşi