Nouă medicamente noi, pe lista de compensate şi gratuite. Ce alte produse riscă să dispară din farmacii

Nouă medicamente noi urmează să intre pe listele de compensate şi gratuite conform proiectului de hotărâre dezbătut luni la Ministerul Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii a luat luni, în discuţie, impactul bugetar al introducerii noilor molecule.

Dintre acestea, cinci molecule se adresează pacienţilor care suferă de HIV/SIDA, iar restul sunt pentru tratamentul cancerului renal, diabetului, psoriazisului şi bolilor cardiovasculare. Aceste medicamente noi ar trebui să poată fi prescrise bolnavilor cel târziu până la sfârşitul lunii viitoare.

La dezbatere au luat parte, pe lângă, autorităţi, reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi şi reprezentanţi ai industriei farmaceutice. 

De pildă, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) susţine că introducerea de noi molecule pe lista de medicamente este necesară şi benefică pentru sistem, dar ei atrag atenţia că o asemenea suplimentare trebuie făcută cu suplimentarea bugetului alocat cheltuielilor cu medicamente. 

2.000 de medicamente ieftine, pe cale de dispariţie

Peste 2.000 de medicamente cu preţul sub 25 de lei riscă să dispară din farmacii în perioada următoare, fiind astfel afectat accesul la tratamente al bolnavilor cronici precum şi a celor care suferă de boli de inimă, de boli ale sistemului nervos central sau de boli ce ţin de aparatul respirator.

De vină, spune Adrian Grecu, preşedintele APMGR, este taxa de clawback care tinde să crească spre 30%, ceea ce distruge industria farmaceutică locală şi duce la dispariţia unor medicamente esenţiale pentru milioane de pacienţi, arată specialistul. 

Potrivit acestuia, taxa clawback creşte din cauza introducerii de noi molecule în mod necondiţionat pe lista medicamentelor compensate, fără buget suplimentar, la care se adaugă micşorarea plafonului pentru pensionari precum şi eliminarea comisiilor de specialitate care verificau validitatea prescripţiilor. 

Efectele dispariţiei medicamentelor

„Vrem să fim bine înţeleşi: introducerea a noi molecule este benefică pentru pacient şi pentru sistemul de sănătate, la fel şi micşoarea plafonului de compensare pentru pensionari. Dar noi, producătorii de medicamente generice, nu mai putem finanţa acest consum de care nu noi suntem responsabili. Pentru a supravieţui trebuie să renunţăm la medicamentele ale căror costuri de producţie nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilităţi de producţie. Şi pacienţii şi economia României vor pierde”, a declarat Adrian Grecu în cadrul unei conferinţe de presă. 

Un studiu făcut de compania de piaţă Cegedim arată că  peste 2.300 de medicamente riscă să dispară de pe piaţă, 60% din acestea fiind medicamente sub 25 de lei. Multe din medicamentele vizate aparţin unor producători români. 

„Închiderea capacităţilor de producţie dedicate medicamentelor cu prescripţie va duce la pierderea a mii de locuri de muncă şi a zeci de milioane de euro plătite în taxe către bugetul de stat”, arată Petru Crăciun, şeful Cegedim. 

Taxă clawback unică în Europa

Conform APMGR, numai taxele pe salarii plătite anual la bugetul de Stat de producătorii de medicamente generice totalizează circa 80 milioane de euro. În plus, investiţii de aproape 100 de milioane de euro au fost puse în aşteptare de producătorii de medicamente generice cu facilitate de producţie în România din cauza pierderilor provocate de taxa clawback şi a impredictibilităţii acesteia.

Totodată, industria atrage atenţia că în nicio ţară din Europa taxa clawback nu se aplică medicamentelor generice pentru că acestea sunt o sursă de economii la bugetul de stat şi un mod de a asigura medicamente pentru cât mai mulţi pacienţi.

„Taxa clawback din România este un model unic în Europa, nu numai prin faptul că aduce o povară enormă pentru producători, ci şi prin faptul că România este singura ţară care penalizează medicamentele ieftine, medicamentele generice”, a explicat Grecu.