Au fost alese primele două spitale de stat care vor fi modernizate
0După zeci de ani în care în România nu s-a mai construit niciun spital de stat, Guvernul a dat undă verde pentru extinderea, consolidarea şi relocarea a două unităţi sanitare din Capitală, aflată în prima linie a asistenţei medicale: Spitalul de Copii Marie Curie şi Institutul de Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu.
Guvernul începe modernizarea spitalelor de stat, primele două unităţi sanitare care vor beneficia de extindere, consolidare şi chiar relocare sunt Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie” şi Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C Iliescu”, ambele din Bucureşti. Deşi vor fi modernizate în parteneriat public privat, cele două spitale vor rămâne „de stat”, iar „pacienţii nu vor plăti niciun cent în plus”, a subliniat, ieri, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.
Potrivit acestuia, lucrările de consolidare vor începe în perioada mai - iunie 2017, clădirile urmând a fi funcţionale în următorii doi-trei ani. „Unităţile sanitare au fost alese în urma unor analize riguroase. A fost semnat un memorandum ce prevede iniţierea unui Program de Modernizare a Infrastructurii Spitaliceşti (PIMS), derulat în parteneriat cu Ministerul Finanţelor Publice, cu bani proveniţi de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare”, informează Executivul.
Mai exact, în faza pilot a proiectului, programul include construcţia de clădiri noi pentru cele două spitale amintite. În primă instanţă, Spitalul Marie Curie din Capitală va fi extins cu încă un corp de clădire şi va deveni, potrivit autorităţilor, primul spital regional de urgenţă pentru copiii din România. Noul corp de clădire va fi amplasat chiar în curtea spitalului care va avea, printre altele, un centru de traumă, centru de neurochirurgie pediatrică cu linie de gardă, centru de chirurgie cardiacă şi centru de transplant pentru copii.
„Pentru Spitalul Marie Curie s-a identificat terenul în curtea spitalului. Vorbim aici de o extindere, de o clădire nouă care va fi pusă la dispoziţia spitalului. Pentru Spitalul Marie Curie managementul spitalului a început pregătirile pentru studiul de fezabilitate, a făcut un studiu de pre-fezabilitate, apoi studiul de fezabilitate cu mulţi ani în urmă. În anul 2009 a existat şi un certificat de urbanism pentru această exitendere, certificat care din păcate a expirat”, a declarat ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, la finalul şedinţei de Guvern de ieri.
Buzatu: „Niciunul din noi nu a construit până acum spitale”
Guvernul a subliniat, însă, că deşi a fost identificat terenul pe care urmează să fie amplasat noul corp de clădire, acesta se află în administrarea Primăriei Sectorului 4 şi necesită, astfel, trecerea în administrarea Ministerului Sănătăţii. „Aceasta este strict o formalitate”, a explicat, pentru „Adevărul”, Daniel Buzatu, managerul Spitalului Marie Curie din Capitală.
„Suntem în faza la care stabilim care va fi întinderea lucrărilor, care sunt specialităţile ce vor intra în noul corp de clădire, dar avem nevoie să vină specialişti din afară. Niciunul din noi nu a construit până acum spitale. Discutăm despre extinderea acestui spital încă din 2009, am tot făcut planuri, dar acum chiar pare că ele se vor concretiza, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Ne dorim să transformăm spitalul într-unul eficient şi competitiv”, a declarat Daniel Buzatu, precizând că nu poate da un termen la care va demara, efectiv, construcţia noului corp de clădire.
„Eu am toată speranţa că vom reuşi. În definitiv, spitalul nostru a fost ales datorită locaţiei, a specialiştilor, a specialităţilor medicale pe care le avem dar şi pentru clinicile noastre universitare, prin care formăm medicii la un nivel înalt”, a conchis şeful Spitalului Marie Curie din Capitală.
Institutul C.C. Iliescu, mutat cu totul
A doua unitate sanitară care va intra în proiectul pilot al Ministerului Sănătăţii este Institutul de Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu din Capitală, care va fi însă mutat cu totul din locul în care se află în prezent. Asta din cauza faptului că imobilul în care se află acum institutul este clasificat, conform ultimei expertize tehnice, ca având risc seismic II, stadiul de degradare fiind unul avansat nu doar din punct de vedere al structurii, ci şi din punct de vedere al instalaţiilor şi finisajelor interioare.
Unitatea medicală, cea mai mare dedicată patologiei inimii din întreaga ţară, a fost aleasă şi pentru că este o unitate sanitară „esenţială în complexul de măsuri care priveşte siguranţa naţională”, subliniază Guvernul, adăugând că reabilitarea şi consolidarea clădirii nu este o soluţie acceptabilă. Terenul pe care se va construi noul spital de inimi aparţine chiar Ministerului Sănătăţii, prin Institutul Clinic Fundeni. Ministrul Sănătăţii a precizat că nu poate face o estimare de cost a celor două construcţii, dar că din negocieri s-a stabilit ca niciunul dintre cele două proiecte să nu depăşească 100 de milioane de euro.