Fenomen-surpriză în România: Natalitatea, în creştere odată cu indemnizaţia de mamă!

Fenomen-surpriză în România: Natalitatea, în creştere odată cu indemnizaţia de mamă!

Declinul demografic a fost estompat în ultimele luni după ce românii au început să facă copii

Tabloul sumbru conturat de specialişti cu privire la scăderea drastică a populaţiei României începe să se nuanţeze: de când decidenţii au hotărât să ia măsuri prin care să stimuleze cuplurile să facă copii, natalitatea a crescut, cu paşi înceţi, dar siguri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ocupanta poziţiei a treia la nivelul Uniunii Europene din perspectiva declinului demografic, ţara noastră se confruntă, începând cu luna august 2016, cu un fenomen cu care nu este obişnuită: creşterea natalităţii. Iar potrivit experţilor, acesta e un prim efect al măsurilor luate de Guvern la jumătatea anului trecut, când s-a decis ca femeile de carieră să fie încurajate să renunţe temporar la jobul bine plătit pentru a face copii. Tot atunci, Guvernul a decis ca familiile cu venituri mici să primească o indemnizaţie minimă pentru creşterea copilului de 1.000 de lei şi nu de 600 de lei, cât primeau până atunci.

Imediat după ce setul de măsuri a intrat în vigoare, lucrurile au început să se schimbe, astfel că reducerea populaţiei din cauze demografice s-a atentuat în noiembrie 2016 faţă aceeaşi perioadă a anului precedent. Aşa arată cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit cărora deşi sporul natural a rămas negativ, în primele 11 luni din 2016 s-au născut cu 628 mai mulţi copii decât în primele luni din 2015. Iar tendinţa pare să se menţină şi spre finalului anului trecut, notează sursa citată.

„În mod sigur acele măsuri au influenţat decizia cuplurilor, pentru că de eliminarea plafonului şi creşterea cuantumului indemnizaţiei mamelor nu se vorbeşte din iulie 2016, ci de un an. Noi ne aşteptam la o astfel de creştere şi sunt convinsă că cifrele sunt valabile şi pentru urban şi pentru rural. Beneficiul acelor 1.000 de lei în loc de 600 s-a simţit, pentru că marea majoritate primeşte acel minim, nu intră în calcul pentru plafonul de 85%”, a declarat Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame.

Românii se gândesc la al doilea, sau al treilea copil

La fundaţie a primit foarte multe telefoane de la cupluri, atât înainte cât şi după adoptarea măsurilor de către Guvern. „A existat un interes foarte mare din partea cuplurilor să le ajutăm să-şi calculeze veniturile, să aducă copiii pe lume. Erau familii care deja aveau un copil sau doi, şi se gândeau să lărgească familia. Asta a fost încurajator. Inclusiv în mediul urban, unde femeile se calificau pentru acel plafon, erau hotărâte să mai facă un copil, după ce la primul ajunseseră la concluzia că şi-au destabilizat bugetul de familie. Sunt şi familii de mijloc care au decis să mai facă un copil”, a completat Măiţă.

Evoluţia din noiembrie vine după ce în august, septembrie şi octombrie, datele referitoare la natalitate au fost pozitive.

„Românii vor să se poată bucura de un copil, dar nu să îşi pună cariera în cui. Ca atare, a ajutat şi stimulentul de 500 de lei pe care statul îl dă lunar celor care decid să se întoarcă mai devreme la serviciu. E important că s-a dat această opţiune - poţi să te reîntorci, dar primind acel stimulent ştii că poţi angaja o bonă sau să îţi duci copilul la creşă. Legislaţia, aşa cum e făcută acum, e foarte bună”, a mai spus preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame, atrăgând atenţia că în România există o mare problemă cu reproducerea iresponsabilă.

„E nevoie de o analiză a populaţiei pe etnii”

De aceeaşi părere este şi Dumitru Costin, şeful Blocului Naţional Sindical, care susţine că măsurile luate în iulie 2016 au contribuit la reacţia pozitivă a românilor cu privire la a deveni părinţi. Însă, arată sindicalistul, este nevoie de o analiză calitativă a datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

„Sigur, evoluţia a fost pozitivă şi datorită stimulentelor acordate. Dar, trebuie văzut dacă nu cumva femeile ajung să facă copii doar pentru a genera venit în familie, ulterior acei copii devenind cazuri sociale. Nu în ultimul rând, trebuie văzută care este structura pe etnii”, a explicat Dumitru Costin, adăugând că, la o analiză mai atentă, oficialii ar ajunge la concluzia că nu familiile formate din tineri stabili sunt în topul celor care devin părinţi.

„Într-adevăr, femeile pot fi convinse să devină mame ţinând seama de anumite avantaje economice şi sociale. Facilităţile pentru al doilea copil, sau al treilea copil nu ar trebui să fie mai puţine decât pentru primul. Ar fi nevoie de politici şi măsuri de creşterea fertilităţii la femei în general şi la femeile peste 35 de ani. Totodată, serviciile medicale şi psihologice ar trebui asigurate în timpul sarcinii”, a precizat şi psihologul Mihai Copăceanu.

Mortalitatea infantilă, o problemă

Chiar dacă cifrele referitoare la natalitate sunt încurajatoare, cele legate de mortalitatea infantilă plasează România în continuare pe un loc ruşinos la nivel european. Doar în primele 11 luni ale anului trecut, în ţara noastră au murit 1.261 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.408 în perioada ianuarie-noiembrie 2015. Potrivit ultimelor statistici internaţionale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană.

citeste totul despre: