Pe lista celor 12 personalităţi feminine se regăsesc Regina Maria, Ana Aslan (medic), Ştefania Mărăcineanu (fizician), Sofia Ionescu (prima femeie neurochirurg din lume), Ana Ipătescu (rol important în Revoluţia de la 1848), Haricleea Hartulari-Darclee (soprană), Alexandrina Cantacuzino (lideră a mişcării feministe româneşti), Aurora Gruescu (prima femeie inginer silvicultor din lume), Elisa Leonida Zamfirescu (prima femeie inginer din Europa), Cecilia Cuţescu-Storck (prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa), Sarmiza Bilcescu-Alimănişteanu (prima femeie doctor în drept din lume) și Ecaterina Teodoroiu (eroină în Primul Război Mondial).

Regina Maria (1875 - 1938)


Născută cu numele Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg și Gotha, Regina Maria a fost prințesă a Marii Britanii și a Irlandei, consoarta Regelui Ferdinand și Regină a României. Majestatea sa a fost o influență puternică în decizia Regelui Ferdinand de a intra în război de partea Antantei, în 1916. Regina Maria a iubit arta, poezia și filosofia. Ea a continuat tradiția Reginei Elisabeta de susținere a acestor domenii, ajutând cu burse de studiu și bani o seamă de personalități din lumea literară și artistică.

A scris la rândul ei povestiri pentru copii și poezii, dar s-a dedicate și picturii. De asemenea, a colecționat lucrări de artă ale unor pictori foarte cunoscuți precum Arthur Verona, Ștefan Popescu, Kimon Loghi, Cecilia Cuțescu Storck, Nicolae Vermont, Eustațiu Stoenescu. Regina Maria a avut ca ultima dorință ca trupul să-i fie înmormântat la mănăstirea Curtea de Argeș, iar inima la reședința de la Balcic.

Ana Aslan (1897 - 1988)


Ana Aslan a fost medic român specializat în gerontologie, dar și academician și director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 - 1988). A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital.

Numeroase personalități internaționale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producție industrială în 1980.

Ştefania Mărăcineanu (1882 - 1944)


Ștefania Mărăcineanu a fost chimist și fizician român de renume internațional.  Ea a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii. Ștefania Mărăcineanu a studiat legătura dintre radioactivitate și ploi, iar, mai târziu, relația dintre cutremure și precipitații. Ea s-a lansat și în alte ipoteze controversate, cum ar fi influența razelor de soare sau chiar a apei de ploaie asupra radioactivității.

Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută îndelung în comunitatea științifică de atunci, atât în Franța, cât și în Germania și Anglia. Se pare că disputa a fost destul de aprinsă și a contribuit la izolarea Ștefaniei Mărăcineanu de către grupul de la laboratorul Curie.

Sofia Ionescu (1920 - 2008)


Sofia Ionescu a fost prima femeie neurochirurg din lume. Anul 1944, în ciuda cumplitelor dezastre provocate de război, a însemnat un moment decisiv în cariera Sofiei Ionescu. Tânără studentă pe atunci, ea a operat un copil grav rănit într-un bombardament din București, salvându-i viața. „Această operație mi-a decis viața pentru 47 de ani înainte, cât am stat în neurochirurgie, și mi-a adus-o la 180 de grade față de ceea ce îmi propusesem eu, o viață liniștită de medic internist în orașul meu natal, Fălticeni”, mărturisea Sofia Ionescu.

În 1945 își susține doctoratul în medicină și chirurgie. În același an se căsătorește cu doctorul Ionel Ionescu, secundar neurochirurg, cu care a avut doi copii. Sofia Ionescu a fost o personalitate distinsă, cunoscută în întreaga lume pentru contribuțiile sale remarcabile în domeniul neurochirurgiei, în special pentru operațiile pe măduva spinării și creier, și pentru lucrările sale științifice apărute în numeroase publicații internaționale de prestigiu.

Ana Ipătescu (1805 - 1875)


Ana Ipătescu, născută în București, într-o familia din burghezia vremii, a fost o eroină a revoluției de la 1848 din Țara Românească. Datorită soțului ei, funcționar la Departamentul Vistieriilor, a participat la întâlniri ale societății secrete „Frăția‟, unde i-a cunoscut pe câțiva dintre conducătorii care vor intra în guvernul revoluționar după izbucnirea revoluției la 9 iunie 1848.

A participat direct, în fruntea mulțimii prorevoluționare bucureștene, la eliberarea guvernului revoluționar, arestat la 19 iunie 1848, în urma unui complot contrarevoluționar. S-a stins din viață în anul 1875. Deși ea a dorit să fie îngropată la Mănăstirea Pasărea, nu s-a putut identifica până acum care este mormântul ei.

Haricleea Hartulari-Darclée (1860 - 1939)


Hariclea Darclée a fost una dintre cele mai cunoscute soprane din România. Vocea sa excepțional cultivată i-a permis abordarea unui repertoriu foarte vast în cadrul căruia a avut roluri de soprană lirică lejeră, soprană lirică, soprană lirică spinto, soprană dramatică, soprană Falcon, mezzosoprană și contraltă. A avut în repertoriu 58 de roluri din 56 de opere compuse de 31 compozitori.

Dintre cele 56 de opere intepretate, 12 au fost în premieră absolută, iar 16 în premiere locale de mare importanță. Faptul că aproape jumătate din repertoriul său reprezintă opee originale, atestă poziția singulară pe care o ocupă Hariclea Darclée în istoria tearului liric universal, pe care a influențat-o semnificativ.

Alexandrina Cantacuzino (1876 - 1944)


Alexandrina Cantacuzino a dominat mişcarea de emancipare socio-culturală şi politică a femeilor din perioada interbelică, personalitatea sa fiind în acelaşi timp extrem de controversată. Statutul de lideră a mişcării feministe româneşti i-a fost contestat chiar de către cele mai apropiate colaboratoare. În ceea ce priveşte activitatea în plan politic, Alexandrina Cantacuzino a fost promotoarea unei viziuni pe care celelalte militante pentru emanciparea politică a femeii nu au împătăşit-o.

Ea a considerat oportună crearea unui partid independent al femeilor, pentru ca astfel să se evite intrarea femeilor în clientelele partidelor politice. Astfel, în anul 1929 a luat fiinţă Gruparea Naţională a Femeilor Române care îşi propunea să educe femeile, pentru a le pregăti pentru exerciţiul vieţii politice. Alexandrina Cantacuzino a desfăşurat o activitate impresionantă şi în plan internaţional.

Aurora Gruescu (1914 - 2005)


Aurora Gruescu a fost prima femeie inginer silvicultor din lume și prima româncă intrată în Guinness Book. A practicat meseria din 1938 până în 1973, când s-a pensionat. Şi-a legat numele de primul plan de împădurire naţională, fixat la suprafaţa de 100.000 de hectare, a condus lucrările de combatere avio-chimică a dăunătorilor din pădurile infestate din jurul Capitalei, a făcut inovaţii ce s-au confirmat, legate de lucrările de mecanizare în combaterea dăunătorilor, publicând în acest sens mai multe articole în „Revista Pădurilor”. A fost „duşman de clasă” al regimului comunist, apoi expropriată, probabil şi datorită faptului că nu a fost niciodată membru de partid, dar şi decorată, apreciată și lăudată.

Elisa Leonida Zamfirescu (1887 - 1973)


Elisa Leonida Zamfirescu a fost prima femeie inginer din lume, şefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României și sora inginerului Dimitrie Leonida. Ea a fost preocupată de analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, cărbuni, bituminide solide, roci de construcţie şi de prepararea minereurilor, semnând 85.000 de buletine de analize, ale căror rezultate au fost publicate în seria „Studii economice”, editată de Institutul Geologic.

A participat la importante studii de teren, privind în special identificarea şi analiza unor noi resurse de cărbune, de şisturi bituminoase, de gaze naturale, crom, bauxită sau cupru. Tot ea a pus în evidenţă calităţile bentonitei în filtrarea vinului. În paralel a activat şi ca profesoară de fizică şi chimie la Şcoala de Fete „Pitar Moş” sau la Şcoala de Electricieni şi Mecanici.

Cecilia Cuţescu-Storck (1879 - 1969)


Cecilia Cuțescu-Storck a fost o pictoriță română cu o puternică influența în viața culturală din perioada interbelică. Decorațiunile murale din propria casă au dovedit talentul Ceciliei Cuțescu-Storck și i-au asigurat mai multe comenzi importante. Prima a fost pictura „Agricultura, Industria și Comerțul‟ (1916), aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank, clădire situată pe strada Doamnei și proiectată de arhitectul Petre Antonescu.

A urmat „Istoria Negoțului Românesc‟ (1933) în Aula Magna a Academiei de Studii Economice, cu o suprafață de peste 100 de metri pătrați. Aceasta conține peste o sută de personaje în mărime naturală, dispuse în șase registre care se succed, ilustrând comerțul românesc de-a lungul timpului.

Sarmiza Bilcescu-Alimănişteanu (1867 - 1935)


Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu a fost prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris și prima femeie din lume Doctor în drept. A fost căsătorită cu inginerul Constantin Alimănișteanu. A obținut licența în științe juridice în 1887. Trei ani mai târziu, în vremea când 71% dintre studentele din universitățile franceze proveneau din alte țări, Sarmiza Bilcescu a fost prima femeie din Europa care a obținut un doctorat în drept. Teza sa s-a intitulat „Condiția juridică a mamei‟.

În 1891, ca urmare a unei campanii derulate în favoarea sa de renumitul jurist român Constantin Dissescu, Sarmiza Bilcescu a fost admisă în Baroul Ilfov (care, la acea vreme, includea și Bucureștiul), și era prezidat de renumitul avocat și om politic Take Ionescu). Totuși, Sarmiza Bilcescu nu a practicat niciodată avocatura. Ea s-a măritat cu Constantin Alimănișteanu la șase ani după ce a fost admisă în Barou și, ca urmare, s-a retras din avocatură, continuând să fie însă activă în cercurile feministe. S-a numărat printre fondatoarele Societății Domnișoarelor Române care își propunea să lupte pentru creșterea gradului de educație în rândul femeilor.

Ecaterina Teodoroiu (1894 - 1917)


Ecaterina Teodoroiu a fost un sublocotenent român care a căzut în Bătălia de la Mărășești din timpul Primului Război Mondial. Imediat ce România a intrat în Primul Război Mondial, Ecaterina a participat pe front ca soră medicală. După moartea fratelui ei, Nicolae, căzut pe front, Ecaterina a decis că trebuie să slujească țara în locul lui.

În 1916 a avut loc prima bătălie de la Jiu. Trupele Armatei Române, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternică ofensivă inamică, iar soldatul Ecaterina Teodoroiu a fost în primele linii. Un an mai tărziu a avut loc bătălia de la Varnița și Muncelu. Acțiunea ofensivă a armatei germano-austro-ungare a fost oprită de Armata Română cu pierderi grele. În cursul acestei bătălii, Ecaterina Teodoroiu a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent. A fost împușcată în piept. Ultimele ei cuvinte au fost: „Înainte băieți, sunteți cu mine!”

CITEȘTE ȘI

Campanie pentru alegerea primei femei care va apărea pe o bancnotă naţională

Surse: enciclopediaromana.ro, wikipedia.ro