Dispecerat unic pentru Ambulanţă şi SMURD

Metroul din Bucureşti are foarte multe vulnerabilităţi, drept urmare călătorii pot fi în pericol. Aşa reiese dintr-o analiză făcută de autorităţi, care pe de altă parte dau asigurări că, în caz de catastrofă au pus la punct protocoale de intervenţie în caz de urgenţă şi au achiziţionat echipamente scumpe care să le fie de ajutor pompierilor.

Tocmai pentru ca sistemul de urgenţă să răspundă mai rapid unor potenţiale tragedii, cum a fost cea din clubul Colectiv, în urma căreia 64 de persoane şi-au pierdut viaţa, Ambulanţa şi SMURD-ul ar putea avea acelaşi dispecerat, a declarat ieri doctorul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

„Vrem să îmbunătăţim comunicarea, sistemul de alertare, la anticiparea unor evenimente de acest gen. Vedem care sunt vulnerabilităţile şi solicităm ce avem nevoie pentru a putea face faţă”, a explicat doctorul Arafat.

Acesta a menţionat că tragedia din octombrie anul trecut va fi greu uitată, atât de publicul larg cât şi de salvatorii care au intervenit pentru scoaterea victimelor din localul aflat în flăcări, fapt confirmat şi de Nathan Rogers, reprezentantul SUA la NATO din partea Federal Emergency Management Agency (FEMA). Rodgers a fost, în urmă cu 13 ani, unul dintre pompierii care au intervenit la incendiul din clubul din Rhode Island după care tragedia din Colectiv parcă a fost copiată la indigo.  

„Au fost 100 de decese şi 230 de persoane rănite în urma acelei tragedii. La fel ca la Colectiv, 70% din cei care se aflau în club au încercat să iasă pe unde au intrat, geamurile şi alte căi de acces fiind blocate. Totul a luat foc într-un minut şi 30 de secunde, flacăra avea o rapiditate fulminantă. Muzica nu s-a oprit pentru că mulţi nu credeau că se poate întâmpla ceva. Practic, 96 de persoane au murit pe loc, alţi patru au decedat în spital. Şi eu, şi colegii mei, încă simţim, după atâţia ani, mirosul de fum, de piele arsă. Am păstrat acele imagini vii”, a declarat Nathan Rogers.

Potrivit oficialului NATO, resursele erau puţine. „Am avut nevoie de parteneri regionali, pentru că noi aveam puţine resurse. Incendiul a fost stins mai târziu decât cel din Colectiv. Ulterior, s-a luat decizia de a aloca mai mulţi bani pentru echipamentele de salvare, s-au modificat legi, s-au modificat regulile pentru evenimentele din cluburi, pentru cele sportive”, a explicat fostul pompier, care a mai arătat că la intervenţia din Rhode Island au acţionat 57 de ambulanţe.

Cine răspunde în caz de urgenţă

Tragedia din Clubul Colectiv i-a determinat pe oficialii din Guvern să aprobe, miercuri, o hotărâre prin care se stabileşte cine şi în ce ordine răspunde la acţiunile desfăşurate  într-o situaţie de urgenţă. „Actul normativ stabileşte autorităţile şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, structurile teritoriale aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, autorităţiile administraţiei publice locale precum şi operatorii economici care au obligaţia de a asigura managementul tipurilor de risc”, a declarat Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Oficialul a anunţat că regulamentele de gestionare a situaţiilor de urgenţă se avizează de către DSU. La nivel naţional „comandantul acţiunii este secretarul de stat, şef al DSU sau persoana desemnată de acesta, excepţia o reprezintă activitatea de căutare şi salvare care trebuie să se desfăşoare în anumite medii specifice şi în care MAI participă cu rol secundar”, arată actul normativ. Rolul principal poate reveni Ministerului Transporturilor pentru căutare şi salavare de vieţi omeneşti, MApN pentru căutare de nave şi aeronave militare.