Diferenţele dintre cardul european de sănătate şi asigurarea privată de sănătate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cardul european de sănătate asigură doar anumite tipuri de servicii medicale FOTO Adevărul
Cardul european de sănătate asigură doar anumite tipuri de servicii medicale FOTO Adevărul

Numai în anul 2012, peste 11 milioane de români au călătorit în Uniunea Europeană sau în Statele Unite ale Americii pentru vacanţe sau business, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Dintre aceştia, peste 8 milioane au călătorit cu maşina, unii dintre ei utilizând cardul european de sănătate, în timp ce alţii au optat pentru încheierea unor asigurări private de sănătate.

„Pentru că românii au început să călătorească din ce în ce mai mult în diverse locuri, au nevoie să găsească o modalitate eficientă de a-şi proteja sănătatea chiar şi când sunt peste hotare. Cardul European de Sănătate are beneficii specifice pentru cei care se confruntă cu o problemă de sănătate neaşteptată pe durata şederii lor  temporare în afara ţării”, a declarat Alida Coman de la MediHelp Internaţional.

Potrivit acesteia, diferenţele dintre o cardul european de sănătate şi o asigurare privată de sănătate sunt greu de observat, mai ales în ceea ce priveşte acoperirea, costurile, serviciile incluse, precum şi alte aspecte relevante.

Cardul european asigură anumite tratamente gratuite

Spre exemplu, asigurarea privată de sănătate are acoperire europeană sau internaţională, în timp ce cardul de sănătate are acoperire europeană, în cele 27 de state din Uniunea Europeană, Islanda, Lichtenstein, Norvegia şi Elveţia.

În cazul asigurării private, există posibilitatea de a alege orice spital sau orice clinică privată sau publică. Pe de altă parte, posesorul cardului european de sănătate poate beneficia de asistenţă medicală doar în anumite clinici şi spitale din sistemul public.

Referitor la acoperirea costurilor, asigurarea privată de sănătate acoperă toate costurile pentru tratamente sau spitale. În schimb, cardul european asigură anumite tratamente gratuite, iar posesorii pot fi nevoiţi să achite o parte din costuri din propriul buzunar.  De altfel, în condiţiile în care are asupra sa un card european de asigurări de sănătate, cetăţeanul este obligat să facă dovada plăţilor la zi către sistemul public de sănătate.

De asemenea, beneficiarul cardului de sănătate trebuie să fie rezident român care lucrează, călătoreşte sau studiază într-o ţară străină pe o perioadă determinată, documentul acoperind strict problemele medicale apărute în timpul şederii în străinătate, el putând fi utilizat pentru doar şase luni.

190 de milioane de cetăţeni europeni au card european de sănătate

Peste 190 de milioane de persoane deţin un card european de asigurări sociale de sănătate care le permite să obţină îngrijiri medicale de urgenţă când călătoresc în Uniunea Europeană, Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda. Doar puţin peste 100.000 sunt români, arată datele Comisiei Europene.

Potrivit Comisiei Europene în 2012 au fost emise 39.547.220 de carduri europene de sănătate, 286.553 fiind în România. Având în vedere că valabilitatea cardurilor europene de sănătate emise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este de şase luni, în prezent 109.210 români au card european de sănătate.

Cele mai multe carduri europene de sănătate au fost emise, în 2012, în Italia, Franţa, Regatul Unit, Ţările de Jos, Elveţia, Belgia, Spania, Polonia, Suedia.

Pe aceeaşi temă:

Începe tipărirea cardurilor de sănătate: 200 de mii de exemplare până la sfârşitul lunii

Până la sfârşitul lunii iulie, cel puţin 200 de mii de carduri urmează să fie distribuite către casele judeţene de sănătate, a anunţat preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, în cadrul unei conferinţe de presă.

Românii ar putea avea card electronic de sănătate şi un dosar electronic al istoriei medicale până la sfârşitul anului

Cardul electronic de sănătate şi dosarul elecronic al pacientului sunt proiecte care au prioritate pentru sistemul de sănătate, susţine Cristian Buşoi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Vasile Astărăstoae despre cardurile de sănătate: „Un card este un instrument periculos pentru societate“

Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, consideră că un card „este un instrument periculos pentru societate“ şi că istoricul medical al pacienţilor nu trebuie să apară pe cardurile de sănătate, aceste date fiind confidenţiale şi putând fi utilizate împotriva cetăţenilor.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite