Depresia, tot mai frecventă în rândul adolescenţilor. Psiholog: „Sunt şi copii de 5 ani care suferă de depresie!”

Tot mai mulţi tineri suferă de depresie FOTO Adevărul

La nivel mondial, tot mai mulţi tineri cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani suferă de depresie. În România, situaţia este şi mai îngrijorătoare, atrag atenţia specialiştii, care susţin că au avut între pacienţii cu această boală şi micuţi sub 6 ani.

Depresia este principala cauză de îmbolnăvire în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani. Aşa arată cel mai recent raport publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), document care arată că a treia cauză de deces la nivel mondial în rândul segmentului de vârstă amintit o reprezintă sinuciderile.

Cu toate acestea, puţini sunt cei care trec pragul psihologului sau al medicului şcolar pentru a-şi expune problemele, cel puţin în România.

„Nimeni nu are timp de copiii aceştia”

Profesorul Mihai Aniţei, preşedintele Colegiului Psihologilor din România (CPR), arată că, în general, adolescenţii români cu vârste cuprinse între 9 şi 12 ani care ajung să aibă stări depresive sunt cei care provin din familii monoparentale sau care sunt lăsaţi în grija altor rude în condiţiile în care părinţii lor sunt plecaţi peste hotare.
 
„Micuţii suferă cel mai mult atunci când părinţii lor lipsesc. Ei au mare nevoie de sprijinul acestora. În lipsa părinţilor, copiii de 9, 10 sau 11 ani pot dezvolta depresii cumplite. Situaţia este diferită în rândul adolescenţilor, care deja la vârsta de 16 - 17 ani capătă o oarecare autonomie chiar dacă se află în grija rudelor. În aceste cazuri ar trebui să intervină psihologul din şcoală, să vadă cu prioritate copiii care provin din familii cu probleme. Din păcate, nimeni nu are timp de copiii aceştia“, a explicat profesorul Mihai Aniţei.

Deşi admite că stările de depresie sunt tot mai frecvente în rândul tinerilor, psihologul susţine că vârsta de 15, 16 ani este una dificilă, în care fetele şi băieţii îşi pun fel de fel de semne de întrebare cu privire la viitor. Astfel, notează specialistul, apar şi tulburările comportamentale.

„Un adolescent poate să dezvolte anxietate crescută din cauza statutului pe care îl are în sânul familiei sau la şcoală. Problema este că nu toţi aceşti adolescenţi ajung la psiholog. Spre exemplu, în şcoli, unde şi aşa sunt puţini specialişti, psihologii se ciocnesc de rezerve din partea copiilor care refuză să discute cu ei. În ziua de azi, este foarte dificilă relaţia cu tinerii“, a completat psihologul.

Adolescentele, mai expuse la depresie

Potrivit acestuia, drogurile, alcoolul, jocurile pe calculator şi consumul adictiv de substanţe îi îndepărtează pe unii tineri de ceea ce ar trebui să facă în mod normal. Acest comportament îi determină, în unele situaţii, să recurgă la gesturi necugetate.

„La toate acestea se adaugă şi obezitatea, o patologie în creştere. Practic, aceşti tineri care au probleme de greutate ajung să se autoexcludă din societate, au o percepţie proastă despre sine. Sunt puţini cei care pot să îşi înfrunte condiţia, şi, în consecinţă, încep să se interiorizeze. De aici apar manifestările depresive, teama de eşec, tristeţea şi autoizolarea“, a explicat şeful psihologilor.

Concret, raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că principalele cauze de deces în rândul adolescenţilor sunt accidentele rutiere, SIDA şi sinuciderea. Dacă băieţii sunt mai afectaţi decât fetele de accidentele rutiere, cu o rată de mortalitate de trei ori mai mare, adolescentele sunt mai expuse stărilor depresive, arată specialiştii.

Şi copiii de 5 ani suferă de depresie

Psihologul Daniela Gheorghe, directorul Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), susţine că a avut cazuri în care chiar şi copii de 5 – 6 ani i-au spus că sunt trişti şi că suferă de depresie.

„A fost un şoc pentru mine să-l aud spunând aşa ceva. La un control făcut împreună cu psihiatrul am stabilit că micuţul chiar suferea de această patologie. Situaţia în România este gravă. Dacă înainte copiii ameninţau că fug de acasă sau că se sinucid, acum chiar ajung să recurgă la astfel de gesturi extreme, ceea ce este îngrijorător. O mare problemă e faptul că părinţii nu mai au timp să stea cu ei“, a explicat Gheorghe, adăugând că programa şcolară ar trebui relaxată.

„Copiii au devenit nişte roboţi care merg la şcoală şi fac zeci de pagini de teme când ajung acasă. Nu e normal“, a punctat psihologul.

La rândul său, medicul şcolar Daniela Rajka arată că sunt situaţii în care adolescenţii îi solicită ajutorul. „Vârsta adolescentină este una cu probleme. Apar crizele de identitate, problemele la şcoală, certurile cu familia. Dacă s-ar interveni la timp şi s-ar depista la timp, depresia ar putea fi tratată. Pentru asta, este nevoie de mai mult interes din partea autorităţilor, care să înţeleagă că este nevoie de psihologi şi de medici şcolari în unităţile medicale“, a precizat doctorul.

Campioni la decese prin accidente rutiere

Potrivit OMS, principala cauză de mortalitate în rândul adolescenţilor o reprezintă accidentele rutiere. Pe locul doi se situează mortalitatea prin HIV/SIDA, urmată de suicid. În ceea ce priveşte cauzele care duc la dizabilitate, OMS arată că pe primul loc de situează depresia, urmată de accidente în trafic şi de anemie. „România stă foarte rău la decesele prin trafic comparativ cu alte state europene. Trebuie să concepem măsuri pentru siguranţa rutieră şi să le întărim pe cele actual“, a explicat doctorul Victor Olsavszky, reprezentantul OMS în România.

Este pentru prima dată când OMS publică un raport complet dedicat problemelor de sănătate care-i afectează pe adolescenţi. „Lumea nu acordă suficientă atenţie sănătăţii adolescenţilor“, a declarat medicul Flavia Bustreo, director general adjunct pentru sănătatea femeilor şi a copiilor din cadrul OMS.