De ce nu funcţionează sistemul cu card de sănătate
0Asiguraţii fără card de sănătate nu vor beneficia de servicii medicale fără documentul electronic la nesfârşit. Aşa a anunţat Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), într-un interviu la Adevărul Live.
Concret, românii care plătesc contribuţie la sănătate, dar care nu au intrat în posesia cardului de sănătate vor primi reţete compensate, consultaţii şi trimiteri până la un termen-limită, care urmează să fie făcut public de autorităţi.
„Servicii medicale fără card se vor acorda până în momentul în care acest procent de 3% din populaţie care nu a intrat în posesia cardului scade la 1%. Aceşti 1% sunt cei care sunt plecaţi în străinătate şi cel mai probabil nu vor avea nevoie de card”, a explicat Vasile Ciurchea.
Care sunt cauzele blocajului din ultimele zile
Medicul a precizat că blocajele din sistemul informatic din ultimele zile au la bază mai multe cauze. Una dintre ele e faptul că, deşi furnizorii au avut la dispoziţie trei luni pentru a se pregăti de utilizarea cardului de sănătate, puţini au fost cei care au şi făcut-o. Ciurchea mai spune că un alt motiv pentru care sistemul nu poate fi folosit la parametri normali este acela că există cadre medicale care sabotează, zilnic, sistemul, prin utilizarea excesivă şi incorectă a cardului de sănătate.
„O parte din furnizori au început să utilizeze cardul de sănătate anul trecut, ei au deja exerciţiu şi lucrează foarte bine cu noul sistem. Dar au fost şi alţii, care s-au trezit la 1 mai că trebuie să folosească acel card şi nu au ştiut cum”, a explicat preşedintele CNAS.
Medic: „Sistemul nu e pregătit pentru atâtea accesări“
Cu toate acestea, preşedintele CNAS a admis că au existat şi carenţe în comunicare, astfel că nu toţi românii ştiu cum se foloseşte cardul şi la ce este el bun. „Lucrurile sunt împărţite în toată sfera. Nu e doar cineva de vină. Nu am încercat să căutăm responsabilii, important e să deblocăm situaţia. Cel mai mult deranjează accesările greşite, dar sistemul nu a căzut, ci merge. A avut perioade în care a răspuns cu întârziere, dar atât”, a spus Ciurchea.
Oficialul este însă contrazis de medicii din teren, care se plâng că sistemul nu a fost dimensionat corespunzător şi că, înainte de a impune obligativitatea cardului de sănătate, autorităţile nu au calculat frecvenţa cu care se prezintă pacienţii la medic.
„S-a pus în mişcare o chestiune pentru care nu eram pregătiţi, pe un sistem informatic făcut în stil pur românesc, ce dă din colţ în colţ. Nu au fost făcute verificări, sistemul nu e pregătit pentru atâtea accesări. Suntem toţi circumspecţi şi cu nervii întinşi la maximum, nu ştim dacă să acordăm servicii sau nu”, au explicat cadre medicale.
De exemplu, miercuri-dimineaţă, la Institutul de Pneumoftiziologie întregul sistem a fost pus pe genunchi de o pană de curent care a durat doar câteva secunde, dar care a făcut ravagii în spital. Serverul în care se fac raportările nu a putut fi repornit decât după o oră şi jumătate.
La Spitalul Colentina, serverul s-a blocat în primele zile de funcţionare a cardului, când medicii s-au logat concomitent pentru a valida serviciile. Portiţa lăsată de oficiali, cele 72 de ore în care poate fi raportat serviciul după ce a fost efectuat, este o gură de aer pentru cei din sistem, care se plâng că sunt şi cititoare de card care nu funcţionează.
Numărul de internări cu cardul a crescut simţitor
Sunt însă doctori din unităţi sanitare care spun că au tot mai puţine probleme cu noul sistem. De pildă, dacă în urmă cu câteva zile cardul de sănătate le-a dat bătăi de cap medicilor din Spitalul Universitar de Urgenţă, miercuri, în întreaga unitate sanitară au fost raportate trei probleme legate de card, toate pe secţiile chirurgicale. Ele au fost remediate în scurt timp, a declarat doctorul Leonard Grecescu, purtătorul de cuvânt al unităţii. „Numărul de internări cu cardul a crescut de la 50% la 75%”, a arătat Grecescu.
În tot acest timp, numărul cardurilor activate a crescut constant de la o zi la alta, a subliniat Ciurchea, care a ţinut să-i asigure pe furnizorii de servicii de sănătate că le vor fi decontate consultaţiile, reţetele sau trimiterile în situaţia în care văd pacienţi fără card.
Cardul de sănătate şi bancomatul
Vasile Ciurchea a declarat că au fost şi români care au băgat cardul de sănătate în diverse bancomate, în speranţa că vor putea scoate bani, asta la îndemnurile care au apărut recent pe reţelele de socializare, menite să discrediteze proiectul CNAS. „Acest card nu conţine bani pe el. Folosind cardul se economisesc bani în sistemul sanitar, dar asta nu înseamnă că există bani pe card, deci nu poate fi folosit la bancomat”, a explicat Ciurchea.
Cardul de sănătate, un sistem gândit pentru asiguraţi mai sănătoşi
Numărul de accesări a platformei informatice pentru Cardul Electronic al Asigurărilor de Sănătate (CEAS) a fost de câteva sute de ori mai mare în aceste zile, faţă de capacitatea la care a fost gândită. Acesta este motivul invocat de reprezentanţii companiilor care au implementat proiectul CNAS, ce a dat bătăi de cap pacienţilor, medicilor şi farmaciştilor din toată ţara.
Specialiştii în informatică au explicat pentru „Adevărul“ că sistemul a fost gândit asemenea celor care funcţionează în industria bancară, inclusiv în privinţa capacităţii de procesare a informaţiilor. Cu toate acestea, sistemul CNAS se adresează celor 12,5 milioane de asiguraţi din România, spre deosebire de clientela de câteva ori mai mică a unei bănci.
Astfel, începând de săptămâna trecută, volumul mare de informaţii procesate în sistem a dat peste cap socotelile informaticienilor, care s-au văzut nevoiţi să adauge echipamente noi la infrastructura platformei, ca să evite colapsul.
„Situaţia se rezolvă de la o zi la alta. Dacă în 27 aprilie erau 50.000 de carduri activate, numărul lor crescuse luni la 140.000, iar marţi a ajuns la 247.000. Nu am căutat responsabilii în aceste zile. În aceste zile am încercat să rezolvăm problema”, spunea, luni, preşedintele CNAS.
Pe lângă situaţia contextuală a activărilor în masă, sistemul informatic a trebuit să susţină în aceste zile şi volumul de informaţii generat de raportările lunare, care se trimit către sistemul central în primele zece zile ale lunii. În plus, de la 1 mai, Ministerul Sănătăţii a decis schimbarea contractului-cadru pentru medici şi alte modificări legislative care au impus şi ajustări în sistemul informatic, mai explică specialiştii.