De ce este nevoie de un program de depistare al hepatitelor

Confruntată cu un număr din ce în ce mai mare de cazuri de hepatită B şi C în rândul populaţiei, România intenţionează să investească bani în depistarea bolii cunoscute sub denumirea de „ucigaşul tăcut al secolului XX” care, în lipsa unor simptome, îi face pe pacienţi să ajungă târziu în cabinetul medicului de familie, cel al gastroenterologului sau cel al infecţionistului.

Tocmai pentru a putea veni în sprijinul acestor potenţiali pacienţi, Ministerul Sănătăţii a anunţat că aloca 25 de milioane de euro pentru a derula un program de depistare, stadializare şi acces la tratament al pacienţilor care suferă de diverse tipuri de hepatită. Intenţia a mai existat şi în trecut, respectiv în 2015, când autorităţile promiteau că vor include testarea gratuită a pacienţilor la risc în pachetul de servicii medicale de bază, ceea ce nu s-a mai întâmplat. Între timp, numărul bolnavilor a crescut, peste 1.4 de milioane de români fiind afectaţi de hepatitele B şi C. 

Cine ar trebui să facă depistarea timpurie a bolii

În asemenea condiţii, screeningul este absolut necesar, spune Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), precizând că România se confruntă cu un soi de paradox - deşi are mulţi bolnavi, investeşte puţin în depistarea timpurie a patologiei. 

„Orice fel de program de screening în acest domeniu este necesar, asta pentru că accesul la tratament este condiţionat de depistarea bolii. Aici este cheia. Am cerut de multe ori un astfel de program, dar nu s-a întâmplat nimic. Din punctul meu de vedere, în acest stadiu, medicul de familie este baza, el fiind primul cu care ia contact pacientul. În România, hepatita e tratată de infecţionişti şi de gastroenterologi, dar putere ar trebui să i se dea şi medicului de familie, pentru a avea capacitatea de a-l îndruma. Importat este să se dea drumul la un astfel de program şi, cel mai important, el să nu fie făcut doar în anumite centre, ci în toată ţara, înclusiv în mediul rural unde pacienţii au acces greoi la medic”, a declarat, pentru „Adevărul”, Marinela Debu, la rândul său pacient afectat de hepatită.

Cum vor fi împărţiţi banii 

Mai exact, potrivit anunţului făcut de Ministerul Sănătăţii, cinci milioane din cele 25 vor fi alocate pentru elaborarea metodologiei de screening al populaţiei. Totodată, vor fi daţi bani pentru realizarea unor registre naţionale de screening, dar şi pentru organizarea unor cursuri de formare pentru medicii implicaţi în prevenirea bolii şi a celor care vor fi alături de pacienţi, respectiv asistenţi sociali şi psihologi.

Ulterior, în cea de-a doua etapă se vor asigura bani pentru testarea persoanelor neasigurate, mai transmite instituţia. „În cazul în care o persoană este depistată pozitiv, ea este trimisă la medicul infecţionist sau la gastroenterolog. Dacă virusul este activ, pacientul este inclus în programul naţional şi este atent monitorizat”, a explicat un medic infecţionist. 

Pe lângă programul de screening al hepatitelor virale, România va implementa şi programe de depistare precoce a cancerului de col uterin, cancerului de sân, tuberculozei şi screening prenatal.