De ce interzicerea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex şi a avorturilor nu vor creşte natalitatea. Pentru ce măsuri ar trebui să militeze CpF

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Interzicerea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex şi, mai apoi, a avorturilor. Acestea par să fie măsurile principale din agenda Coaliţiei pentru Familie în vederea „salvării“ demografiei şi a familiilor tradiţional-româneşti.

„Evoluţia demografică a României este mai mult decât îngrijorătoare", aşa sună unul dintre argumentele expuse de CpF pentru modificarea Constituţiei astfel încât să se specifice că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie“, nu „între soţi“, după cum prevede legislaţia fundamentală a statului român în prezent.

Totodată, pe site-ul Coaliţiei pentru Familie se arată că obiectivul său general este „să avem în România cât mai multe familii, cât mai longevive, cât mai numeroase“.

La rândul său, unul dintre parlamentarii cei mai vocali în susţinerea CpF, Şerban Nicolae, a afirmat hotărât în cadrul dezbaterilor din Senat pentru adoptarea referendumului că „Trei miliarde de bărbaţi fără o femeie nu pot procrea. Patru miliarde de femei fără un bărbat nu pot procrea“.

Iar încheierea argumentului a fost cel puţin de o inspiraţie divină: „Eu mărturisesc faptul că eu cred că există Dumnezeu şi că el are rol creator. Nu cred în teoria unei mari explozii. Să nu vă supăraţi pe mine, nu am întâlnit nicăieri în lume, în nicio ipostază, o explozie care să fie creat ceva, în afară de haos", declara Nicolae Şerban, potrivit Agerpres.

Senatorul PSD a mai spus că „procrearea nu se poate realiza decât între un bărbat şi o femeie” şi că „poporul român are nevoie de continuitate, are nevoie de copii”.

Însă Coaliţia pentru Familie şi susţinătorii acesteia nu au reinventat roata, ci doar au preluat agenda grupurilor neoconservatoare din SUA. Asta, deşi nu există nicio dovadă ştiinţifică că recunoaşterea cuplurilor gay ar duce la scăderea ratei căsătoriilor sau a naşterilor. Mai mult, American Psychological Association arată că nu există niciun argument ştiinţific pentru care cuplurile de acelaşi sex nu ar putea fi nişte părinţi potriviţi.

Scăderea numărului de căsătorii şi naşteri nu are legătură cu recunoaşterea cuplurilor gay

Dacă ne uităm la statisticile de la nivelul Uniunii Europene, observăm că rata divorţurilor a crescut în ultimii zeci de ani, concomitent cu scăderea natalităţii şi a numărului de căsătorii.  Ambele evoluţii s-au petrecut independent de recunoaşterea cuplurilor LGBT, dat fiind că până în 2000 niciun stat nu recunoştea căsătoriile între persoanele de acelaşi sex (Olanda a fost primul stat în 2001). În prezent, însă, aproape toate statele membre UE (cu excepţia a şase, inclusiv România) recunosc cuplurile din comunitatea LGBT sub forma parteneriatului civil sau a căsătoriei.

De exemplu, la nivelul Uniunii Europene, creşterea numărului de divorţuri a fost constantă: anul 1965 (0.8 la mia de locuitori), 1980 (1.5), 1990 (1.6), 2000 (1.8), 2015 (1.9), potrivit datelor Eurostat. Totodată, rata căsătoriilor a scăzut de la 7.8 la mia de persoane, cât era în 1965, la 4.3 la mia de persoane în 2015.

De asemenea, o scădere semnificativă apare şi în privinţa numărului de naşteri. Astfel, dacă media Uniunii Europene înregistra undeva între 17-18 naşteri la mia de locuitori în 1966, în anul 2016 înregistra 10 naşteri la mia de locuitori, fiind un declin constant.

La România situaţia diferă din cauza faimosului decret 770 emis de Ceauşescu în 1966 prin care avorturile au fost interzise (mai mult, liderul României de la acea vreme n-a aprobat importul de anticoncepţionale nici măcar pentru femeile care-şi făcuseră „datoria" faţă de patrie: de-a naşte şi creşte patru copii).

Concret, în anul în care Ceauşescu a dat decretul anti-avort rata de naşteri în România era între 13-14 la mia de locuitori, ca zece ani mai târziu să ajungă la aproape 20 de naşteri la mia de locuitori. Trendul ascendent al naşterilor nu s-a menţinut însă, multe femei refuzând să fie maşini reproductive pentru partid în vremuri de sărăcie.

„Consecinţele politicii pronataliste româneşti au fost şi mai sunt încă deosebit de dure şi de vizibile: femei moarte de septicemia sau hemoragii, femei mutilate genital, femei şi medici închişi pentru avorturi, copii orfani sau abandonaţi, traume sexuale şi teama de sexualitate“, scrie Mihaela Miroiu în volumul drumul către Autonomie.

10.000 de femei au decedat din cauza politicilor anti-avort din perioada comunismului, potrivit datelor oficiale. Numărul victimelor însă este mult mai mare.

Aşadar, decretul a cauzat doar atrocităţi. Culmea este că nici natalitatea nu a evoluat după cum se aştepta dictatorul. Într-adevăr, numărul de naşteri a crescut în primul deceniu din cauza politicilor autoritare la adresa femeilor, însă în 1986 cifra înregistrată scăzuse la 16,5 naşteri la mia de locuitori de la 20 (cifra raportată în 1976). De menţionat este că numărul de naşteri a scăzut spectaculos în perioada post decembristă, mai ales în anii '90.

„În anii '70 situaţia economică şi socială a României era mai bună, dar în anii '80 a început o degradare îngrozitoare. S-au asprit toate condiţiile legate de traiul cetăţenilor, iar dictatura devenise mult mai atroce. Drept urmare, este firesc că oamenii au încercat, pe cât posibil, să nu mai facă copii în acea Românie“, a  explicat Mihaela Miroiu pentru „Adevărul“.

„,,Lecţia fundamentalã a politicii demografice româneşti, a cãrei piesã centralã a alcãtuit-o o nouă incriminare a avortului, este aceea cã legea trebuie sã protejeze avorturile sigure. Dosarele istorice comparative ale mortalităţii materne în ţările în care avortul este interzis indică limpede faptul cã femeile cautã în astfel de situaţii cãi ilegale sã avorteze atunci când opţiunile de a preveni sau de a elimina o sarcinã nedoritã nu le sunt accesibile. Pe scurt, femeile îşi riscã viaţa ca sã poatã obţine controlul fertilitãţii proprii“, se arată în acelaşi volum.

Ca o primă concluzie, având în vedere argumentele prezentate anterior, putem afirma că nici interzicerea căsătoriilor între cuplurile gay, nici politicile anti-avort nu vor avea rezultatul dorit de Coaliţia pentru Familie şi-anume: creşterea natalităţii şi a familiilor. În schimb, acestea vor restrânge drepturile pentru anumite categorii de cetăţeni.

Câteva dintre măsurile care ar trebui implementate pentru creşterea natalităţii

„Adevărul“ prezintă o listă de propuneri (realizată de World Vision România) care vor asigura sănătatea mamei şi a copilului şi, implicit, creşterea natalităţii.

Sugestiille vin în contextul în care 1 din 5 femei însărcinate din România nu merge la doctor pentru control, iar 25% dintre femeile din mediul rural nu au asigurare medicală. În plus, suntem pe primele locuri în UE la mortalitatea infantilă (copiii sub un an) şi la numărul de avorturi în rândul minorelor. Una din zece mame este minoră, iar 9% din totalul anual al avorturilor se înregistrează în rândul femeilor sub 19 ani, principala cauză fiind lipsa de educaţie sexuală a adolescenţilor şi neutilizarea contraceptivelor (60% din adolescenţi).

  • ·acces gratuit şi necondiţionat pentru femeile însărcinate la serviciile medicale pre- şi postnatale incluse în pachetul minimal de servicii medicale şi în pachetul de servicii de bază, indiferent dacă acestea sunt sau nu asigurate;
  •  acces gratuit la serviciile comunitare de planificare familială pentru populaţia vulnerabilă;
  • ·serviciile de planificare familială şi serviciile pre- şi postnatale vor putea fi acordate, în limitele competenţei, atât de moaşele licenţiate, cât şi de structurile de asistenţă medicală comunitară;
  • ·reglementarea şi extinderea Programului de screening perinatal şi neonatal organizat în structura Programului Naţional de Sănătate a femeii şi copilului;
  • ·implementarea unor măsuri pentru aderenţa la monitorizare - transport gratuit, indemnizaţie lunară de hrană şi măsuri de suport psiho-social;
  • ·aplicarea unor sancţiuni contravenţionale pentru furnizorii de servicii medicale care încalcă legislaţia privind drepturile femeilor gravide, lăuzelor şi copiilor;

De asemenea, pentru sprijinirea familiilor în vederea educării şi îngrijirii copiilor, PSD a promis, după alegerile din 2016, 876 de creşe/grădinţe şi 539 de şcoli. Dintre acestea social-democraţii au reuşit să construiască doar o creşă/grădiniţă şi două şcoli, potrivit newsweek.ro.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite