Cum încearcă Guvernul să-i readucă pe medici în camerele de gardă

După ce medicii din mai multe spitale au ameninţat că de marţi nu mai fac gărzi suplimentare, sâmbătă au primit o veste aşteptată din partea Guvernului: vor avea salariile mărite, iar plata gărzilor suplimentare se va face în funcţie de baza salarială aprobată la 1 august. În plus, doctorii vor primi un spor şi la gărzile obligatorii.

Puşi în situaţia de a-i lăsa pe pacienţi fără asistenţă medicală în plină vară după ce medicii din spitale au ameninţat că nu vor mai face gărzi în afară de cele stabilite prin lege, oficialii din Guvern au anunţat sâmbătă că alocă 100 de milioane de lei pentru plata orelor suplimentare făcute de doctori. Măsura a fost luată pentru ca  sumele pe care doctorii care fac gărzi le vor primi să se ridice la nivelul anului 2016. Banii vor intra însă în buzunarele medicilor abia de la 1 octombrie, potrivit Ministerului Sănătăţii.

„Pentru prima dată, se spune prin lege că gărzile suplimentare se efectuează în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, ceea ce era şi normal. Practic, s-a scos obligativitatea de a face gărzi. Un medic român lucra 300 de ore pe lună, nu 150, aşa cum prevede Codul Muncii”, a declarat, pentru „Adevărul”, doctorul Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

Câţi medici fac gărzi în România

Potrivit acestuia, gărzile din spitale sunt asigurate de peste 11.000 de medici care erau plătiţi pentru gărzile suplimentare cu sume diferite, fiecare oră de gardă având un anumit tarif în funcţie de specialitate. În cei 11.000 nu erau însă cuprinşi medicii rezidenţi din anii I şi II. De curând însă, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat că sunt evaluate modalităţile prin care ar putea fi remuneraţi şi medicii rezidenţi din primii ani.

În plus, Ministerul Sănătăţii a subliniat că doctorii din spitale vor beneficia de acordarea unui spor de 25% pe timpul de noapte lucrat, ceea ce până acum nu se făcea. În plus, medicii care au obţinut titulatura de doctor în ştiinţe medicale în ultimii şase ani, dar şi cei care sunt în curs de obţinere a acestei titulaturi vor mai primi un spor de 15%. „Sistemul sanitar trebuie să aibă grijă în primul rând de oameni: de pacienţi şi de medici. Orice măsură decisă în favoarea medicilor este un beneficiu direct şi pentru pacienţi”, a declarat Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii.

Revolta de la Universitar

La rândul lui, doctorul Gheorghe Borcean, preşedintele CMR, şi-a sfătuit colegii să îşi negocieze la sânge contractele individuale de muncă cu timp parţial. Acestea nu au fost încă primite de toţi medicii. „Munca medicului din gardă este cea mai grea”, a arătat Borcean. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care medicii de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti ameninţă că de marţi nu vor mai face gărzi suplimentare. 

„E un lucru pozitiv faptul că s-a primit o ofertă din partea Guvernului, dar trebuie să calculăm să vedem cum se traduce ea în lei, adică în tariful orar pe gărzi suplimentare”, a apreciat doctorul Florin Chirculescu, şeful Secţiei de Chirurgie Toracică, adăugând că sunt necesare alte întâlniri între sindicatele din Sănătate şi reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Federaţia Sanitas susţine însă că decizia Guvernului de a aduce plăţile pentru gărzi la nivelul salariului din 2016 este „un pas înainte”.

Însă oficialii din sistem sunt de părere că este necesară o flexibilizare a programului de lucru, ceea ce îşi doreşte şi Ministerul Sănătăţii.

„Cât să muncească oamenii ăştia? Cum să le mai ceri să fie amabili cu pacienţii, să fie amabili şi să fie şi conştiincioşi? Pe de altă parte, era complicat să închei contracte la început de august. Noi aveam un acord de principiu cu medicii din spital, speram să le încheiem până pe 15 august, ca oamenii să poată fi plătiţi. Era normal ca ministerul să dea ordinul acesta cu aplicare din septembrie, octombrie, e foarte complicat să semnezi în plină vacanţă contracte pentru toată lumea care face gărzi”, a conchis profesorul Doina Dimulescu, managerul Spitalului Clinic de Urgenţă Elias din Capitală. 

Cât primeşte un medic pentru o gardă

Spre exemplu, un medic primar ATI primeşte în momentul de faţă între 270 de lei şi 300 de lei pentru 18 ore de gardă suplimentară. În timpul weekendului, dacă face o gardă de 24 de ore poate primi chiar 500 de lei, după cum a explicat un medic anestezist dintr-un spital judeţean de urgenţă.

„Problema e că nu ştim exact care sunt salariile ce au intrat în vigoare de la 1 august şi nu putem estima care vor fi sumele pe care le vom primi pentru gărzi. Noi avem obligaţia prin lege să facem o gardă pe lună, dar medicii fac chiar şi patru gărzi pe lângă aceea, pentru a-şi suplimenta veniturile”, a precizat ATI-stul. În ceea ce priveşte tarifele cu care sunt plătiţi medicii de aceeaşi specialitate în străinătate, un medic din Anglia poate ajunge la 800 de lire pentru o gardă de 24 de ore în specialitatea terapie intensivă.

Doina Dimulescu, manager Spitalul Clinic de Urgenţă Elias

„Presiunea din Sănătate goneşte medicii din toate generaţiile spre mediul privat“

Profesorul Doina Dimulescu, managerul Spitalului Clinic de Urgenţă Elias din Capitală, susţine că medicii care au rămas să profeseze în unităţile sanitare publice şi care fac gărzi sunt supraîncărcaţi, motiv pentru care mulţi migrează spre mediul privat atunci când au o oportunitate. Managerul a explicat, pentru „Adevărul”, că efectele acestei migraţii spre spitalele private mari se vor vedea într-un an-doi.

„Nicăieri în Vestul Europei nu există ca doctorul să stea în spital în dimineaţa de după gardă. În foarte multe locuri, garda se împarte în două: jumătatea de zi şi jumătatea de noapte. Şi cel care a fost de noapte pleacă automat acasă dimineaţa, pentru că se ştie oboseala asta excesivă de pe noapte scade atenţia şi crează o reacţie de adversitate faţă de pacienţi. Problema este una foarte încurcată, pentru că toată această presiune care se pune pe lumea medicală în ultimii ani goneşte medici din toate generaţiile către mediul privat. Sunt spitale foarte mari, private, care umblă cu limba scoasă după doctori. Cei care rămân în spitalele publice sunt supraîncărcaţi şi nu mai fac faţă solicitărilor, iar pacienţii spun că nu li se oferă serviciile medicale la timp”, a declarat profesorul Dimulescu.

„Nu ai voie să le măreşti salariul cu un şfanţ“

Managerul Spitalului Elias subliniază, că, din punctul lui de vedere, un ordin prin care gărzile să fie reglementate era absolut necesar. „Sunt tot felul de neconcordanţe între legi. Codul muncii spune că nu poţi să obligi omul să lucreze în plus, legile noastre spun că dacă ai patru doctori pe secţie trebuie să acoperi tot programul. Când e vorba de gărzi, e foarte complicat să spui de câte ore este nevoie, trebuie să dai un număr fix de ore. Nu există o diferenţiere între specialităţile chirurgicale şi cele care la 13 pleacă acasă. Nu există nicio flexibilitate în mâna şefului de secţie sau a directorului care să ia măsuri atunci când vede că îi pleacă oameni din radiologie sau din terapie intensivă”, a spus şefa Spitalului Elias.

„Nu ai voie să le măreşti salariul cu un şfanţ, la astea se adaugă oboseala, în mod particular în spitalele de urgenţă, nu mai vorbesc ce o fi în spitalele judeţene unde sunt specialităţi întregi care s-au golit de oameni şi rămâne câte unu care se chinuie să facă faţă tuturor”, a mai arătat medicul.