Cum pot călători în străinătate cei care nu şi-au declarat boala COVID-19
0
Persoanele care au trecut prin boala COVID-19, dar nu figurează în baza de date a sistemului de sănătate au doar două variante la dispoziţie pentru a călători în străinătate: dovada imunizării la a 10-zi după vaccinarea cu schema completă sau un test RT-PCR făcut cu cel mult 3 zile înainte de plecare.
Testarea nivelului de anticorpi nu a fost inclusă în condiţiile de călătorie în cele mai multe state, deoarece nu există un standard unanim acceptat care să garanteze că de la un anumit nivel de anticorpi persoana este protejată şi, în acelaşi timp, nu poate constitui vector de infectare pentru ceilalţi
Şeful Comitetului Naţional pentru Cordonarea Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV), col.dr. Valeriu Gheorghiţă, a estimat că până la 6 milioane de români ar fi trecut prin boala COVID-19, de la 2 până la 5 milioane mai mulţi decât numărul oficial de 1.078.863 de cazuri, raportat de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).
„Probabil că avem de cel puţin de două până la cinci ori mai multe persoane care au trecut prin infecţia cu SARS-Cov-2 decât cele care sunt în momentul de faţă diagnosticate şi raportate”, a declarat şeful CNCAV.
Asta înseamnă că ar putea exista până la 5 milioane de români care au trecut prin boală fără a anunţa acest lucru: fie pentru că au fost asimptomatici, fie că au avut simptome uşoare, care nu au necesitat atenţie medicală. Aceste milioane de persoane au dezvoltat anticorpi contra SARS-CoV-2, numai că oamenilor de ştiinţă nu le este clar încă pentru cât timp sunt protejaţi.
Unele studii arată că anticorpii dobândiţi prin imunizarea pasivă (prin boală) persistă până la 3 luni şi n-ar fi eficienţi împotriva noilor tulpini mutante. De exemplu, locuitorii din Manaos, Brazilia, s-au reinfectat cu varianta P1 a SARS-CoV-2, la un an de la infectarea cu tulpina originară din Wuhan, China.
Alte studii clinice spun că nivelul de anticorpi se păstrează până la un an de la infectare, dar sunt contrazise de episodul din Manaos, unde populaţia trecuse prin boală în proporţie de 70%, iar cu toate acestea nu au avut imunitate în faţa noii tulpini.
Secretar de stat: Vaccinarea, cea mai bună soluţie
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Andrei Baciu, a arătat de ce testul de determinare a anticorpilor nu este acceptat la nivel oficial pentru a putea fi introdus în certificatul verde ca dovadă a trecerii prin boală.
„Dacă şi-au făcut totuşi un test prelevat de un cadru medical, rezultatul pozitiv al acestuia este transmis către DSP sau raportat în platforma Coronaforms şi ar trebui să fie în sistem. Dacă totuşi nu se găseşte în sistem, din punct de vedere teoretic - dar strict teoretic - ar mai fi posibilitatea determinării anticorpilor, care însă nu a putut să fie standardizată. Problema aici este de a seta un base-line, a avea un standard unic pentru determinarea anticorpilor, pe care nu îl avem. Din punct de vedere medical, trebuie să ai date şi dovezi ştiinţifice foarte solide”, a spus dr. Andrei Baciu.
Astfel, aceste persoane care au trecut prin boală, dar nu sunt în evidenţa autorităţilor sanitare, trebuie să-şi facă un test RT-PCR pentru a putea călători sau pentru a avea acces la anumite evenimente, chiar dacă ele sunt imunizate pasiv.
„Sau există o soluţie şi mai bună: să se vaccineze”, a adăugat secretarul de stat, explicând că un test RT-PCR este valabil maximum 72 de ore şi, în plus, costă, pe când vaccinul este gratuit.
Doar vaccinarea te scapă de carantină pentru ţări în scenariul roşu
„Mai mult de atât, facem un test, mergem în Grecia şi e posibil ca Grecia să treacă pentru România dintr-un scenariu în altul: din scenariul verde să treacă în scenariul galben sau din scenariul galben să treacă în cel roşu. Pe condiţiile existente în acest moment, doar vaccinarea este cea care te scapă de carantină pentru scenariul roşu. Pentru scenariul galben, şi un test RT-PCR negativ în ultimele 72 de ore”, a arătat Andrei Baciu.
El a menţionat că în momentul de faţă, vaccinarea este disponibilă şi în aeroport şi va fi disponibilă şi în alte puncte importante.
„Deci, este foarte uşor, oriunde te duci, stai 15 minute, aştepţi, nu trebuie să faci nimic special, nu trebuie să iniţiezi un proces, să faci o programare. Mergeţi în aeroport, vă vaccinaţi şi ai certitudinea că nu intri în carantină când te întorci, dar cel mai important este faptul că-ţi oferă o protecţie pentru tine şi pentru familie”, a punctat secretarul de stat al MS.
Este important de subliniat că vaccinul Janssen de la compania Johnson&Johnson este disponibil şi în România încă din luna mai şi se administrează într-o singură doză. Serul a deveit din ce în ce mai popular printre români, deoarece nu necesită rapel, iar imunizarea completă intervine la 10 zile de la administrare.
Cum vor călători cei fără „paşaport COVID“
Conform Comisiei Europene, cei care călătoresc în interiorul spaţiului european cu un paşaport COVID nu ar trebui să fie obligaţi să mai facă un test sau să stea în carantină. În schimb, cei care nu deţin un astfel de document şi vor călători, ei vor fi nevoiţi să respecte restricţiile impuse de fiecare ţară.
Măsurile trebuie să se bazeze pe o hartă ilustrată prin culori care să clasifice zonele de la sigure (culoarea verde), la zone cu risc ridicat de transmitere a Covid-19 (culoarea roşu-închis). Astfel, potrivit planului prezentat de Comisia Europeană, călătorii din zonele verzi nu trebuie să se confrunte cu niciun fel de restricţii. Călătorii din zonele galbene ar putea fi, însă, obligaţi să se testeze înainte de călătorie, iar cei care au fost în zonele roşii ar putea fi nevoiţi să stea în carantină dacă nu au dovada unui rezultat negativ al testului. În plus, călătoriile din zone cu risc foarte ridicat, cele aflate în culoarea roşu-închis, ar trebui „descurajate”.
Primele maratoane de vaccinare la care au putut fi imunizaţi şi copiii de peste 12 ani
Mii de români au fost vaccinaţi cu prima doză, ori cu doza de rapel a serurilor anti-COVID în cadrul unor maratoane de vaccinare organizate în perioada 4-6 iunie la Cluj-Napoca şi Iaşi. De această dată, la aceste evenimente au putut participa şi copiii de peste 12 ani, pentru care a fost autorizat serul de la Pfizer, de la 1 iunie.
La Cluj-Napoca s-a desfăşurat în acest weekend a doua ediţie a maratonului de vaccinare, organizat la Sala Polivalentă BT Arena. Aproape 4.000 de clujeni s-au prezentat la maraton pentru a efectua rapelul, după ce prima doză le-a fost administrată la prima ediţie a maratonului, care s-a desfăşurat în perioada 14-17 mai. De această dată, la maraton au avut posibilitatea de a se prezenta chiar şi minorii cu vârsta de 12 ani, pentru aceştia fiind autorizat serul Pfizer.
La Iaşi, în acest sfârşit de săptămână a avut loc a doua ediţie a Maratonului de Vaccinare, organizată de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”. Prima ediţie a maratonului de la Iaşi, din 14-16 mai, a oferit ocazia pentru sute de basarabeni să treacă graniţa pentru a se vaccina. În total, circa 4.000 de persoane s-au vaccinat la prima ediţie, iar în acest weekend au venit pentru rapel. Totodată, această ediţie a maratonului de la Iaşi s-a adresat şi persoanelor care au dorit să primească prima doză.
Prima persoană de la maraton, vaccinată de ministrul Ioana Mihăilă
La debutul celei de-a doua ediţii a Maratonului de la Iaşi s-a implicat şi ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, care a administrat primul ser unui bărbat din Republica Moldova.
„Ţinta noastră este să vaccinăm un procent cât mai mare din populaţia la risc, adică persoane vârstnice şi persoane cu comorbidităţi. Din acest motiv mergem tot mai intens către medicii de familie, oferindu-le tot ce au nevoie, pentru a intensifica vaccinarea. Medicul de familie cunoaşte cel mai bine profilul de risc al pacienţilor”, a explicat Mihăilă.
Ministrul Sănătăţii a subliniat importanţa imunizării copiilor şi adolescenţilor, pentru a-i proteja pe aceştia şi pe cei din jurul lor.
„Cred că e important să vaccinăm copiii, pentru că aşa le putem permite acestora să intre în contact mai uşor cu persoanele adulte care sunt nevaccinate sau care nu se pot vaccina şi le reducem acestora riscul de a contracta boala. Vaccinarea copiilor este importantă pentru sănătatea publică şi este sigură pentru copii. Ea a fost dovedită atât de Asociaţia Europeană a Medicamentului, cât şi cea Americană. Din acest motiv a şi fost acceptată şi recomandată”, a declarat Mihăilă.
Şeful CNCAV: Peste 114.000 de adolescenţi vaccinaţi
Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a arătat că în ultimele 72 de ore s-au vaccinat peste 5.100 de copii cu vârsta între 12 şi 15 ani, iar de la debutul campaniei de vaccinare până la acest moment au fost vaccinaţi este 114.000 de adolescenţi şi tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani.
„Îmi este greu să-mi explic cum putem să nu prevenim anumite boli infecţioase care sunt prevenibile prin vaccinare, să avem încă decese din cauza rujeolei şi vă dau exemplul ultimilor ani: în cadrul epidemiei de rujeolă au fost peste 20.000 de copii care au fost infectaţi, peste 64 de decese, toate apărute la copiii nevaccinaţi. Este inadmisibil ca în anul 2021 să avem acces la servicii medicale şi să nu putem să le accesăm”, a declarat dr.col. Valeriu Gheorghiţă.
Şeful CNCAV a declarat că în Bucureşti rata de acoperire vaccinală din populaţia rezidentă de peste 16 ani este de 44,9 la sută, precizând că imunitatea colectivă în Capitală trece de 50%, având în vedere şi numărul celor trecuţi prin boală, nu doar al celor vaccinaţi. Valeriu Gheorghiţă a mai anunţat că rata de acoperire vaccinală la nivel naţional este de 26%.
Se încarcă comentariile...
