Bucureştenii, sub teroarea căpuşelor
0
Tot mai multe persoane ajung la camerele de gardă ale spitalelor de boli infecţioase, muşcate de căpuşe. Specialiştii în Sănătate susţin că e timpul ca primăriile de sector să demareze procesul de exterminare a căpuşelor din parcuri, în timp ce oficialii primăriilor pretind că s-au apucat deja să aplice tratamentele împotriva căpuşelor în zonele verzi ale Capitalei.
A debutat sezonul căpuşelor, atrag atenţia medicii infecţionişti, care se confruntă cu un număr foarte mare de cazuri de muşcături, motiv pentru care camerele de gardă sunt supraaglomerate. Concret, doar la Institutul Matei Balş din Capitală, 50 de pacienţi pe zi intră în atenţia doctorilor, profilaxia acestuia făcându-se în regim ambulatoriu. Iar situaţia se va înrăutăţi dacă primăriile de sector nu vor lua măsuri şi nu vor începe să deparaziteze parcurile şi împrejurimile Bucureştiului, susţine profesorul Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Matei Balş din Capitală.
„Deja trebuie făcute aceste proceduri, altfel toată primăvara şi toată vara vom risca să avem pacienţi muşcaţi de căpuşe. Sunt foarte mulţi care vin la spital şi care supraaglomerează camera de gardă şi ambulatoriul şi mulţi
vin pentru o nimica toată, situaţie care s-ar putea rezolva foarte uşor dacă primăriile şi-ar face treaba. Avem, în medie, 50 de pacienţi pe zi, iar asta e foarte mult pentru început de mai”, a declarat, pentru „Adevărul”, profesorul Adrian Streinu-Cercel.
Nu e exclus să apară şi căpuşele purtătoare ale bolii Lyme
Partea bună, arată medicul infecţionist, e că deja s-au făcut probe din căpuşele care se găsesc în parcurile bucureştene, fiind luate mostre de ţesut, care ulterior au fost analizate. „Am făcut determinări şi vestea bună este că aceste căpuşe se pare că nu sunt purtătoare de boala Lyme, dar sunt alte inconveniente pentru spital, pentru că un înţepat de căpuşă înseamnă consum de antibiotice, profilaxie şi multe alte proceduri”, a completat doctorul. El a precizat însă că, în lipsa deparazitării, următoarele valuri de căpuşe ar putea fi purtătoare ale bacteriei care provoacă boala Lyme.
Şi profesorul Emanoil Ceauşu, infecţionist la Spitalul Victor Babeş din Capitală, arată că exterminarea
căpuşelor din parcuri este cea mai eficientă. „Problema se pune în felul următor: dacă acea căpuşă e infectată sau nu. Este important, pe lângă deparazitare, ca şi populaţia să fie educată şi să se uite pe piele, să-şi examineze copiii atunci când merg în parcuri sau la iarbă verde, să poarte pantaloni
lungi”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul, potrivit căruia anul trecut numărul de îmbolnăviri de boala Lyme nu a fost unul mai mare decât de obicei.
Primăvara şi toamna, activitate de vârf
În ceea ce priveşte comportamentul căpuşelor, sunt două maxime de activitate: una este acum, primăvara, care este şi cea mai intensă şi care începe în martie şi se termină în iunie, a doua, toamna, în septembrie-noiembrie, dar care este mai redusă ca intensitate.
„Cele mai periculoase căpuşe pot transmite şi virusuri şi paraziţi. În 1999 am avut o epidemie de encefalită de căpuşă, produsă de un virus care este virusul encefalitei de căpuşă, care este tot o rudă a lui West Nile şi care s-a produs nu din cauza unor muşcături sau înţepături de căpuşe, ci din cauza laptelui nefiert. Deci şi laptele nefiert provenind de la animale care au fost infectate cu virusul encefalitei de căpuşă poate să transmită la om virusul şi să creeze viremie şi toate condiţiile bolii”, arată cercetătorul Alexandru Vladimirescu de la Institutul Cantacuzino.
Cum se manifestă boala Lyme
Supranumită şi boala cu 1.000 de feţe, boala Lyme, provocată de o bacterie din grupul borelia, se răspândeşte la inimă şi la sistemul nervos central, atrag atenţia doctorii, cei mai sensibili fiind copiii. Tocmai din acest motiv, promovarea unui comportament adecvat în cadrul orelor de dirigenţie şi educaţie sanitară sunt esenţiale, completează specialiştii.
În ceea ce priveşte manifestările bolii, care ar trebui să-l trimită pe pacient la medic, acestea sunt astenia, durerea musculară, durerile de cap, durerile articulare, febra, rigiditatea la nivelul cefei şi, în cazuri rare, prezenţa unui nodul sau a unei plăci roşii-albăstruie.
În stadii avansate, boala Lyme diseminează în corp şi se manifestă la nivel musculo-scheletal prin atacuri scurte, recurente, timp de săptămâni sau chiar luni, ori prin tumefierea uneia sau mai multor articulaţii. De asemenea, poate apărea artrita cronică la nivelul uneia sau mai multor articulaţii. Pot apărea manifestări neurologice de tipul: paralizie a nervului facial, paralizii ale nervilor cranieni, meningită aseptică, limfocitară.
Potrivit datelor raportate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în anul 2015, boala Lyme a intrat în sistemul naţional de supraveghere şi au fost clasificate 773 de cazuri suspecte de boală Lyme, cu 2% mai multe faţă de anul precedent (758). Dintre acestea, 330 au fost confirmate (43%), 27 au fost clasificate ca probabile (4%), 386 (50%) infirmate şi 30 (3%) posibile.
Autorităţile au început deparazitarea parcurilor
Potrivit specialiştilor, pentru ca tratamentul împotriva căpuşelor să fie eficient, este necesar să se intervină în două etape. Astfel, în prima etapă se vor extermina căpuşele vii, urmând ca în cea de-a doua etapă să se intervină asupra insectelor apărute din larvele depuse până la prima intervenţie. Cele două operaţiuni vor avea loc la un interval de 14-18 zile. Substanţele folosite sunt biodegradabile şi nu dăunează vietăţilor cu sânge cald, adică omului şi animalelor de companie.
„Tratamentul împotriva căpuşelor trebuie făcut de cel puţin două ori pe an – o dată primăvara şi o dată toamna. Fiecare tratament presupune două etape, la interval de circa 18 zile. Este perioada de incubaţie a ouălelor de căpuşă. În prima etapă se extermină căpuşele, iar în a doua larvele care eclozează. Tratamentele sunt foarte eficiente dacă se lucrează corespunzător, mai ales că pe piaţă există multe produse. Cel puţin trei luni de zile după aceste operaţiuni căpuşele nu mai apar. Toate substanţele cu care lucrăm nu sunt periculoase pentru om sau animale, sunt avizate de Ministerul Sănătăţii şi sunt biodegradabile. Deparazitarea parcurilor este chiar obligatorie”, a explicat, pentru „Adevărul”, Mihai Croc, specialist în deratizare.
Autorităţile abia acum încep operaţiunile de deratizare. „După 15 mai vom începe să aplicăm tratamentele împotriva căpuşelor în parcurile din sector în curţile şcolilor. Primăria Sectorului 4 a încheiat un contract cu o firmă de deparazitare care se va ocupa de asta”, au declarat, pentru „Adevărul”, reprezentanţi ai Primăriei Sectorului 4.
În schimb, în sectorul 2, deparazitarea parcurilor a început deja, se laudă oficialii primăriei. „Am început de marţi să facem tratamentele împotriva căpuşelor în parcuri. Operaţiunea este planificată să se încheie pe 31 mai”, a declarat Dan Cristian Popescu, viceprimarul sectorului 2. Astfel, primul care a fost curăţat de căpuşe a fost Parcul Obor unde se află şi primăria, pe 2 mai.
Şi oficialii Primăriei Capitalei susţin că au demarat operaţiunile de deparazitare în parcurile administrate de municipalitate. Astfel, din 24 aprilie 2017, Centrul de Protecţie a Plantelor a început aplicarea tratamentelor de combatere a căpuşelor, concomitent cu aplicarea tratamentelor împotriva ţânţarilor.
Până în acest moment au fost aplicate astfel de tratamente în următoarele parcuri: Herăstrăul Vechi, Herăstrăul Nou, Mioriţa, Bordei, Floreasca, Cişmigiu şi Cartierul Francez. Urmează apoi Parcul Tineretului (4 mai), Parcul Carol, Parcul Izvor, Sala Palatului şi Zona Unirii (8 mai).
Se încarcă comentariile...
