„Aş dori ca pacienţii să aibă mai mult curaj şi să vină la spital“. Spitalele deschid timid porţile internărilor

Medicii din spitale reiau încet-încet operaţiile pentru pacienţi

Începând de vineri, 15 mai, autorităţile au dat asigurări că spitalele vor începe să interneze mai mulţi bolnavi decât au făcut-o în perioada de urgenţă. Cu toate acestea, capacitatea instituţiilor sanitare ar putea rămâne diminuată din pricina regulilor de prevenire a infectărilor cu Covid-19 care trebuie respectate.

De la declanşarea epidemiei în România şi impunerea de către autorităţi a unor restricţii severe la internarea în spital numărul pacienţilor a scăzut la jumătate. Astfel, dacă înainte de măsuri numărul pacienţilor de la UPU varia între 12.000 şi 15.000 pe zi, după restricţionare, acesta a ajuns la 5.000 – 6.000 de persoane. 

Asociaţiile de pacienţi au reclamat, atunci, ambiguitatea din actele normative ale autorităţilor care au făcut ca managerii de spital să le închidă uşa în nas pacienţilor, în timp ce diriguitorii sănătăţii au spus că, aceia care stabilesc dacă un caz reprezintă o urgenţă sau nu sunt medicii care consultă pacienţii. Peste toate s-a aşezat teama de infectare cu noul coronavirus, risc perceput mai mare în caz de internare şi nu nejustificat, de vreme ce uneele dintre spitale au fost adevărate focare. 

”Rămânem într-o pandemie”

Într-o intervenţie publică făcută joi-seră, ministru Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că deşi au fost impuse unele măsuri de relaxare din 15 mai şi deşi trecem de la starea de urgenţă la starea de alertă, rămânem în pandemie de coronavirus, iar spitalele rămân pregătite pentru primirea de noi cazuri, aşa cum au fost ele organizate în timpul stării de urgenţă. ”Rămânem într-o pandemie, rămânem cu spitalele de Fază 1, Fază 2 şi Suport Covid pregătite. Există un moment al relaxării care trebuie bine gestionat. Vom evalua această relaxare la 14 zile. Evaluarea ne va da şi măsura continuării cu alte relaxări sau intervenţia de a lua alte măsuri în cazul în care apar cazuri noi de infectare, cazuri noi la ATI sau decese”, a afirmat Tătaru. 

La rândul lui, dr. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a spus că este foarte possibil ca deşi internările să fie mai multe, capacitatea spitalelor să rămână diminuată pentru că trebuie respectate regulile de distanţare, cele de internare pentru pacienţii cronici. ”Într-un salon în care erau patru pacienţi poate că acum nu mai poţi să pui decât doi pacienţi. Ministerul Sănătăţii lucrează pe aceste aspecte. Institutul Naţional de Sănătate Publică iarăşi analizează aceste aspecte, iar în fiecare spital epidemiologul spitalului trebuie să creeze circuitele şi regulile necesare spitalului să funcţioneze în siguranţă. Cert e că nu putem lăsa pacienţii fără tratament, deci spitalele trebuie să se adapteze pentru a trata pacienţii aşa cum îi tratau înainte, dar cu adaptarea condiţiilor din spital şi a circuitelor”, a spus acesta. 

Arafat i-a sfătuit pe bolnavi să nu meargă la unităţile de primiri urgenţe decât dacă au o astfel de problemă. ”Sfatul meu: nu mergeţi la UPU decât dacă aveţi urgenţe. În continuare este loc expus acolo. Şi bineînţeles, la UPU se va face un pretriaj şi va fi o zonă pentru bolnavii cu febră, cu simptomatologie respiratorie.”

”A rămas aceeaşi situaţie ambiguă de la început”

Reprezentanţii pacienţilor spun însă că explicaţiile autorităţilor sanitare nu sunt clare. Ei aşteaptă ca Ministerului Sănătăţii să spună limpede ce rezolvări au găsit pentru problemele pacienţilor şi când se pot adresa aceştia spitalelor. 

Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, spune că situaţia bolnavilor oncologici a rămas aceeaşi ca în urmă cu o lună. ”Nu s-a îmbunătăţit nimic din păcate. Cu toate presiunile pe care le facem noi,  pacienţii sunt în continuare debusolaţi şi nu au acces, decât cazurile urgente. Şi nimeni nu stabileşte care e urgenţa şi care nu. Vreau să vă spun că ne-au sunat chirurgii că nu au ce face, că vor să opereze, că nu au pacienţi, la fel şi medicii spun că nu ştiu de ce pacienţii lor nu vin la spitale. Pe de altă parte, pacienţii spun că sună îngroziţi să se reprogrameze, nu le răspunde nimeni. Este un cerc vicios şi nimeni n-a ieşit să clarifice situaţia la nivel naţional.  Ar trebui, cumva, Ministerul Sănătăţii să se implice şi să explice cum vor întâmpla lucrurile acum. Dar a rămas aceeaşi situaţie ambiguă ca la începutul pandemiei. Iar pacienţii ajung să cerşească asistenţă medicală pe la porţile spitalelor care nu sunt Covid sau suport Covid. Nu ştiu care e adevărul, unde este adevărul până la urmă, pentru că pacienţii noştri nu sunt văzuţi.” 

”Spitalele sunt cam goale”

Gheorghe Borcean, medic specialist chirurg la Spitalul municipal din Caransebeş, şeful Colegiului Medicilor din România, spune că până acum spitalele au fost cam goale, dar că se aşteaptă, de acum încolo, ca adresabilitatea din ambulatorii să crească. ”În ambulatorii aş aştepta să crească, pentru că, altminteri, spitalele sunt cam goale. Din mai multe motive. Una ar fi spaima pacienţilor de aglomeraţie, adică de a intra în spital unde au aflat că sunt şi bolnavi Covid. Spaima este reală, dar nejustificată din punctul meu de vedere.  Pe de altă parte, este vorba despre acribia administratorilor, care s-au prevalat de nişte texte care spuneau că se interneze doar urgenţele vitale, care sunt pe viaţă şi pe moarte. Şi aşa şi este pentru că mă uit în jurul meu, la spitalul în care lucrez se internează în fiecare gardă în secţia de chirurgie, dar se internează numai cazuri depăşite chirugical.”

Ce înseamnă asta? ”Că se cam prăpădesc o bună parte din ei. Sunt pacienţi cu boli foarte grave, în situaţii foarte critice şi aceştia vin la spital. Dacă s-ar deschide consultaţiile în ambulatoriul de specialitate, atunci medicul din ambulatoriu ar putea să constate că există  şi o pneumonie simplă, că există şi o hernie nestrangulată şi guşă şi varice şi hipertensiuni care nu au făcut accident vascular şi care trebuie tratate şi aşa mai departe. Şi bolnavii ar putea fi internaţi dacă ar accepta. Cam despre asta e vorba.”

În opinia şefului breslei medicale, această acribie i-a făcut pe unii manageri de spitale să prefere să păstreze spitalele goale pentru eventualitatea în care numărul de pacienţi Covid-19 ar fi crescut spectaculos. Lucru care nu s-a întâmplat. 

Dr. Borcean mai spune că, în prima lună de la declanşarea stărilor de alertă şi de urgenţă ambulatoriile nu au funcţionat, dar că apoi acestea şi-au reluat activitatea, cu precauţiile de rigoare. Spitalul în caree operează dr. Borcean spune că este de Fază 1, dar că în interiorul lui au fost organizate circuite separate pentru bolnavi, secţii separate pentru cei suspecţi/confirmaţi, s-a făcut instructaj, iar medicii au echipamente de protecţie, în funcţie de tipul de pacient care trebuie tratat. ”Aş dori ca pacienţii să aibă mai mult curaj şi să vină la spital. Nu ar fi de dorit ca ei să vină  în situaţia în care nu se mai poate face nimic pentru ei.”

Medicii le cer pacienţilor să vină la spital

Prof.dr. Gheorghe Iana, medic primar radiologie şi imagistică medicală, la Spitalul Universitar din Bucureşti, spune că, în timpul celor două luni de izolare numărul persoanelor care s-au prezentat la UPU nu doar că a scăzut foarte mult, dar pacienţii au venit prea târziu pentru a mai face ceva pentru ei. “Au fost zile când de la 70 de prezentări la camera de gardă la neurologie am avut doar 4 sau 5 pacienţi. Cazurile care au ajuns au fost de cele mai multe ori cazuri grave, cazuri decompensate, cazuri de AVC severe, ieşite din fereastra de timp terapeutică.”

Medicii le cer pacienţilor să aibă încredere şi să vină la spital mai ales dacă au boli grave – cum este, de exemplu, atacul vascular-cerebral -, pentru că instituţiile au  creat circuite şi proceduri menite să reducă expunerea pacienţilor la riscul de infectare cu COVID-19. 

“Spitalul Universitar Bucureşti este pregătit să gestioneze cazurile de AVC. Există materiale de protecţie, s-au creat circuitele necesare pentru pacienţii suspecţi de COVID 19, s-au organizat ture ale personalului care asigură îngrijirea celor suspecţi şi care nu se intersectează cu restul personalului. Toţi pacienţii care au indicaţie de internare sunt testaţi şi direcţionaţi către o aripă separată până la sosirea rezultatelor. Bineînţeles, în acest timp, primesc tratamentul adecvat.”, explică dr. Bogdan Dorobăţ, medic primar radiologie intervenţională la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.

Acesta adaugă că întreg personalul medical şi auxiliar poartă mască, ochelari sau vizieră, bonetă, îmbrăcăminte sterilă, iar pacientului i se pune mască. Totodată, sterilizarea sălii de intervenţie se face ca şi cum pacientul ar fi pozitiv, cu dezinfectare corespunzătoare, lampă UV, pauză între pacienţi şi aerisirea încăperilor. După sosirea rezultatului la testul de COVID-19 efectuat, pacienţii sunt mutaţi pe aripile cu pacienţi negativi. 

“În laboratorul de angiografie am încercat să creăm echipe de personal, medici, asistenţi, infirmiere – în principiu două echipe care lucrează alternativ, astfel încât să nu se intersecteze. Dacă una dintre echipe are simptome, cea de-a doua să poată asigura continuarea activităţii”, a dat asigurări dr. Bogdan Dorobăţ.