Plan de asasinare a lui Ceauşescu în 1974?

Nicolae Ceauşescu ar fi fost ţinta unui atentat în timpul unei vizite de lucru Foto:Fototeca online a comunismului românesc

Potrivit site-ului WikiLeaks, în România s-ar fi pus la cale asasinarea liderului comunist Nicolae Ceauşescu, în timpul unei vizite a preşedintelui în localitatea sa natală, Scorniceşti.

Informaţia despre încercarea de asasinare a lui Nicolae Ceauşescu se regăseşte într-o telegramă clasificată trimisă la 23 mai 1974 de Ambasada SUA la Bucureşti către Departamentul de Stat de la Washington. Atentatul ar fi eşuat mai degrabă din cauza nepriceperii celor care l-au planificat decât ca urmare a abilităţii Securităţii.

Ambasada americană a obţinut informaţii de la un student ugandez căsătorit cu o româncă şi de la câteva contacte româneşti potrivit cărora Ceauşescu urma să fie eliminat în timpul unei deplasări în localitatea natală Scorniceşti.

Telegrama mai arată că un ofiţer al Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti ar fi obţinut aceeaşi informaţie dintr-o sursă mult mai credibilă şi informată, şi anume redactorul-şef adjunct al ziarului „România Liberă“.

Istoricul Alex Mihai Stoenescu susţine, însă, că nu ştie nimic de aceste planuri. „Este pentru prima dată când aud astfel de informaţii“, a spus Stoenescu.

De ce şi-a scurtat Ceauşescu vizita în SUA

Nicolae Ceauşescu şi-a scurtat vizita în Statele Unite, în decembrie 1973, din cauza nemulţumirii faţă de valoarea împrumuturilor obţinute prin intermediul Washing-
tonului, conform unor altui mesaje diplomatice transmise de ambasada americană de la Bucureşti.

„La doar o zi de la revenirea lui Ceauşescu în România, consilierul pentru afaceri sovietice Peşcerskyi a transmis ambasadei că a auzit de la contacte române din presă şi din cadrul PCR că nemulţumirea lui Ceauşescu faţă de anumite elemente ale vizitei, în special în domeniul economic, a fost cauza scurtării vizitei. Potrivit surselor, Ceauşescu se aştepta să primească credite în valoare de trei sute de milioane de dolari, dar a primit doar zece milioane; când şi-a dat seama că nu mai putea obţine nimic, şi-a scurtat vizita“, scria, în decembrie 1973,
Donald Bramante, secretar I al Ambasadei SUA la Bucureşti. Nicolae Ceauşescu a efectuat o vizită oficială în Statele Unite în intervalul 4-8 decembrie 1973.

Iliescu a fost în cărţi pentru Externe?

Potrivit unei alte telegrame WikiLeaks, Ion Iliescu s-a aflat în 1974 pe lista candiaţilor pentru funcţia de ministru de Externe, alături de Ştefan Andrei.

Misiunea diplomatică de la Bucureşti relata la Washing-
ton, la 4 mai 1974, că existau zvonuri potrivit cărora se dorea înlocuirea ministrului de Externe George Macovescu. Candidaţi pentru funcţie ar fi fost Ştefan Andrei, care ar fi urmat să-şi păstreze şi unele atribuţii în cadrul partidului, şi, „în mod ciudat“, Ion Iliescu, fostul secretar de partid marginalizat în anul 1971, după ce a fost criticat de Ceauşescu. Cei de la Ambasada americană de la Bucureşti precizează în telegramă că informaţia nu a fost obţinută de la surse româneşti, ci de la cele străine, în special bulgăreşti.

Ştefan Andrei, cel care a fost numit în 1978 ministru de Externe, a negat informaţiile lansate de WikiLeaks.

„În 1974, atât eu, cât şi Ion Iliescu am fost aleşi membri supleanţi ai CPEx (n.r. - Comitetul Politic Executiv al PCR). Eu eram secretar al Comitetului Central pe probleme internaţionale, deci coordonam Ministerul de Externe, iar Iliescu voia să meargă pe linia activiştilor de partid. Nu se punea problema ca unul dintre noi să fie numit ministru de Externe“, a motivat Ştefan Andrei pentru „Adevărul“.

Fostul demnitar din perioada comunistă susţine că Ceauşescu nu a luat în calcul, în 1974, schimbarea ministrului de Externe de atunci, George Macovescu. „Este o poveste. Această ipoteză a pus-o numai Ambasada americană. Nici din discuţiile personale, Ceauşescu nu a lăsat de înţeles că vrea să-l schimbe pe Macovescu. A renunţat la el abia în 1978“, îşi  aminteşte Ştefan Andrei.

Evreii din URSS, înapoi în Israel prin România

Evreii din Republica Moldova şi Ucraina, care doreau să emigreze în Israel, tranzitau teritoriul României, în număr mic, dar constant, potrivit unei telegrame trimise pe data de 23 mai 1973 de Ambasada SUA la Bucureşti către Departamentul de Stat de la Washington. Oficialii americani citau declaraţiile unui reprezentant al companiei aviatice israeliene El Al.

Reprezentantul companiei evreieşti la Bucureşti a precizat că, în fiecare săptămână, ajungeau la Bucureşti, cu trenuri care plecau din Chişinău şi Cernăuţi,  aproximativ 25 de evrei. Aceştia plecau în Israel cu primul zbor El Al disponibil.