Viktor Orban şi-a lansat campania electorală în România. Specialiştii: Orban se raportează constant la un oponent, fie că este Soros, valul de migranţi sau UE

Viktor Orban şi-a lansat campania electorală în România. Specialiştii: Orban se raportează constant la un oponent, fie că este Soros, valul de migranţi sau UE

Premierul Ungariei, Viktor Orban. FOTO EPA-EFE

Premierul maghiar, Viktor Orban, a promovat timp de trei zile mesaje naţionaliste şi a promis comunităţii maghiare de aici o viaţă mai bună dacă îl votează la alegerile din primăvara anului viitor. Voturile diasporei maghiare ar putea fi decisive pentru viitoarea majoritate de la Budapesta.

Ştiri pe aceeaşi temă

Premierul Viktor Orban şi-a continuat turneul în România, după ce sâmbătă a fost în Cluj-Napoca şi duminică în Floreşti (localitate din Cluj), prin participarea sa la deschiderea anului şcolar la Universitatea Partium din Oradea, instituţie care are ca principal finanţator chiar Guvernul maghiar. „Ungaria poate fi mare doar împreună cu maghiarii de dincolo de graniţă. Toţi cei care merg alături de Ungaria au susţinere: slovacii, croaţii, etc. Şi sper ca şi România să se alăture cândva Ungariei. Universităţile maghiare din Ardeal trebuie să înveţe studenţii şi să aibă curajul să-şi asume identitatea, să ducă mai departe limba, cultura şi credinţa“, a declarat premierul Ungariei, la debutul discursului său de la Oradea. Apoi, a pus accentul pe faptul că Ungaria trebuie să fie „maghiară şi creştină“, nu cum ar vrea liderii din Occident, adică să accepte imigranţi, care de cele mai multe ori nu sunt de religie creştină, ci musulmani.

Nici maghiarii din România nu au fost uitaţi de Orban. „Ungaria este suficient de puternică să-şi asume responsabilitatea pentru situaţia maghiarilor din Ardeal“, a mai declarat liderul maghiar. Anterior, la inaugurarea bisericii reformate din comuna Floreşti, construită cu ajutor de la Budapesta, Orban a promis celor din comunitatea sa, într-un limbaj direct, faptul că o mână ajută pe alta. Adică, dacă ei îl votează, el o să-i ajute. „Eu vă pot ajuta din Budapesta doar dacă şi voi mă ajutaţi“, le-a spus Orban, subliniind că viitorul va fi „unul creştin şi, totodată, unul maghiar“.

Miza voturilor din Diaspora
Vizitele tot mai dese ale premierului maghiar în România  se explică prin faptul că peste 200.000 de maghiari din Transilvania vor vota la alegerile parlamentare organizate de Budapesta anul viitor. Cei mai mulţi vor opta pentru votul prin corespodenţă, după aceeaşi procedură folosită şi de România la alegerile parlamentare de anul trecut. „În România, există 600.000 de cetăţeni maghiari cu dublă cetăţenie, ceea ce reprezintă cam jumătate din populaţia maghiară din România. Din cei 600.000, numai 480.000 au drept de vot.
 
220.000 de maghiari din România se estimează că vor vota la alegerile parlamentare din Ungaria din 2018
La alegerile parlamentare din 2014 şi la refrendumul de anul trecut privind cotele obligatorii de refugiaţi au participat la vot 40-50% din maghiarii transilvăneni. La acest procent ne aşteptăm şi la alegerile de anul viitor, aşadar în jur de 220 de mii de voturi vor veni din România, cu toate că acest proces birocratic prevăzut de votul prin corespondenţă este anevoios“, a explicat, pentru „Adevărul“, preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi Bálint.
 
În jur de 8.250.000 de maghiari, din Ungaria şi din Diaspora, au drept de vot la alegerile parlamenatre din primăvara anului viitor. „Dacă ne uităm la voturile din afara Ungariei, 700.000 vin numai din bazinul carpatic, unde intră şi cele din Transilvania. Toate aceste voturi venite din Diaspora reprezintă cam două mandate. Deci dacă majoritatea va fi pe muchie de cuţit, ele vor conta cu atât mai mult“, a conchis , Porcsalmi Bálint. Iar analiştii maghiari susţin că lupta pentru majoritatea parlamentară chiar va fi pe muchie de cuţit, aşa că fiecare vot va conta. Deci cu cât prezenţa la urne a diasporei maghiare va fi mai mare, cu atât şansele lui Viktor Orban de a rămâne la putere cresc, întrucât ungurii de peste graniţe sunt în foarte mare parte susţinătorii premierului maghiar.
 

„Orban se raportează constant la un oponent, fie că este Soros, valul de migranţi sau UE“

„Adevărul“ a vorbit cu mai mulţi specialişti pentru a traduce discursul folosit de Viktor Orban în vizita sa din România şi de ce nu reacţionează autorităţile la mesajele liderului de la Budapesta. „Uitaţi-vă puţin la ciclul de putere de la Budapesta şi la ce s-a întamplat de fiecare dată în precampania şi campania electorală. În general, FIDESZ, şi Viktor Orban în special, au mers pe această linie a simbolisticii maghiare care a avut de suferit după Tratatul de la Trianon ( prin care Ungaria a pierdut Ardealul – n.r). Ei sunt realişti şi ştiu că nu pot schimba nici frontiere, nici alte lucruri“, a declarat Titus Corlăţean, fost ministru de Externe.

Pe de altă parte, fostul ministru de Externe a atras atenţia că acţiuni concrete pe această linie au avut loc în 2010. „În momentul 2010, de exemplu, au adoptat două legi, nu declaraţii politice: una privind acordarea cetăţeniei ungare într-o procedură mult accelerată, cu un element etnic, deci contrar practicii europene. O a doua lege privind comemorarea Trianonului şi necesitatea de a reface unitatea maghiară în arcul carpatic. Legea privind cetăţenia a produs efecte, mulţi români care şi-au luat cetăţenia maghiară mergând la urne şi votându-i“, a completat Corlăţean, care a subliniat că spre deosebire de Opoziţia din Ungaria, Orban şi FIDESZ au fost atenţi cu electoratul din România

Orban şi Ungaria mare

Consultantul politic Radu Delicote consideră că Viktor Orban urmăreşte să aibă un mesaj cât mai adaptat retoricii naţionaliste care în ultimii ani a avut succes în mai multe state europene. „Mesajele premierului ungar ar trebui interpretate într-o cheie electorală, pe două paliere: intern (electoratul din Ungaria) şi «expat» (cetăţenii maghiari cu drept de vot din România). Practic, prin aceste tactici încearcă sa îşi atragă simpatia pe ambele părţi ale frontierei. Stilul comunicaţional este în aceeaşi retorică pe care FIDESZ a folosit-o de când au câştigat majoritatea parlamentară (2014) şi anume raportarea constantă la un oponent, fie că este Soros, valul de migranţi sau UE. Tema «Ungariei Mari» este doar o adaptare locală şi contextuală a acestei tactici“, a declarat consultantul politic. 

Acesta consideră că în momentul de faţă e mai bine ca autorităţile române să nu vină cu reacţii la acest tip de mesaj pentru a nu se ajunge la o validare a discursului lui Orban. Miza pe termen lung a unei reacţii raţionale ar fi faptul că România se pregăteşte pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE în 2019, iar o dispută cu Budapesta nu ar fi de preferat.  

„Liniile roşii“ încălcate

Pe de altă parte, într-o analiză realizată de profesorii Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu pentru „Adevărul“, aceştia au punctat că, în ultimii ani, conducerile de la Bucureşti au adoptat mereu politici de concesii şi nu au reacţionat în momentele în care Budapesta a arătat că e agresivă în raport cu Bucureştiul, ceea ce nu e în regulă.

„Regimul Orban a devenit din ce în ce mai insolent, demarând proiectul unei căi ferate de mare viteză Budapesta-Belgrad (proiect chinezesc care obstrucţionează coridoarele trans-europene care tranzitează România). A urmat boicotarea deschiderii circulaţiei fluviale pe Dunăre şi, din nou, niciun suspin de la Bucureşti. Îmbătat de lipsa de reacţie a României, Orban Viktor a plusat, decizând singur să scoată Austria din proiectul european de interes comun (finanţat de Bruxelles) BRUA – conducta Bulgaria- România-Ungaria-Austria“, aratău cei doi profesori în analiza „Orban Viktor a trecut mai multe linii roşii. Bucureştiul hrăneşte crocodilul în continuare“.

 

citeste totul despre: