Victor Negrescu (PSD) răspunde la o întrebare-cheie: UE ne dă 80 de miliarde de euro. Cum facem să nu pierdem aceste fonduri?

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu susţine că România putea obţine mai mult la negocierile de la Bruxelles pe tema bugetului multianual al UE şi a Planului de redresare pentru Europa. ”Ceea ce contează acum şi ce ar trebui să ne intereseze pe toţi este cum folosim mai bine aceşti bani, cum atragem aceste fonduri şi cum ne organizăm pentru a nu rata cele aproape 80 de miliarde de euro pe care UE le pune la dispoziţia României”, adaugă Negrescu.

”E cert: dacă ne uităm la propunerea iniţială a Comisiei Europene şi a Parlamentului European, România putea obţine mai mult la negocierile de la Bruxelles pe tema bugetului multianual al UE şi a Planului de redresare pentru Europa – motiv pentru care am cerut în mod constant consultări publice şi dialog pentru coagularea unui efort naţional, care să sporească şansele României în aceste negocieri. Ghinion, zarurile au fost aruncate, dar pentru că, personal, sunt adeptul unor demersuri constructive şi responsabile, cel mai înţelept este să ne concentrăm pe viitor, pe fructificarea a ceea ce am primit.

Ceea ce contează acum şi ce ar trebui să ne intereseze pe toţi este cum folosim mai bine aceşti bani, cum atragem aceste fonduri şi cum ne organizăm pentru a nu rata cele aproape 80 de miliarde de euro pe care UE le pune la dispoziţia României. Ţara noastră este, pentru perioada 2014-2020, pe ultimele locuri la absorbţia fondurilor europene. Autorităţile de management nu au fost autorizate la timp, anul 2016 a fost pierdut în termeni de fonduri europene, disputele politice permanente, faptul că în timpul crizei COVID-19 administratorii de fonduri nu au fost ajutaţi, toate sunt motive pentru care astăzi ne aflăm în urma multor state europene.

Din păcate, perspectivele nu sunt optimiste. Chiar după aprobarea sumelor de bani, Ministrul Fondurilor Europene, numit coordonator al procesului, declara public că România nu are încă un plan coerent de relansare economică şi un set de proiecte mature pentru a accesa aceste fonduri europene – deşi de aceste lucruri avem nevoie urgentă, fapt pe care eu l-am tot semnalat în această perioadă. Admiterea şi acceptarea realităţii este primul pas pentru a putea repara ceva, deşi s-a pierdut timp preţios.

Prin urmare, avem pe hârtie aproape 80 de miliarde de euro, o parte din bani sub formă de granturi, o altă parte sub formă de împrumuturi. Cum îi accesăm? Cum creştem capacitatea României de a absorbi banii europeni? Care sunt proiectele pe care le propunem spre finanţare? Îi accesăm prin proiecte clare, gândite până la capăt, interconectate într-un program clar, cu un calendar şi repere precise, pentru că timpul nu este în favoarea noastră. Avem, spre exemplu, la dispoziţie doar doi ani pentru contractarea granturilor din planul de relansare. Trebuie, aşadar, să fim eficienţi şi totodată transparenţi, pentru a depăşi clasicele blocaje instituţionale, dar şi pentru a asigura sustenabilitatea direcţiilor de acţiune şi a proiectelor. România trebuie să gândească proiecte strategice în materie de dezvoltare a infrastructurii, de creştere a competitivităţii, de formare a viitoarelor generaţii, dar şi de bunăstare socială. Să listăm, spre exemplu, cu timpi de implementare şi mecanisme, autostrăzile şi spitalele pe care le facem, tipul de investiţii în digitalizare şi educaţie sau modul în care vom specializa economia pentru a creşte performanţa noastră ca ţară. Nu vă imaginaţi că sunt mii de alternative. Proiectele strategice sunt cunoscute, ele nu sunt însă suficient de asumate ca proiecte de ţară.

Am arătat de mai multe ori, în aceste luni dificile, că România are nevoie de un plan care să fie rezultatul unui consens politic. Fără dialog, fără consultare cu toţi actorii politici, cu autorităţile locale şi cu partenerii economici şi sociali, riscăm să ratăm această oportunitate. Am propus deja public luna august ca termen pentru finalizarea acestor negocieri şi concretizarea lor într-un plan care să fie asumat de către toate partidele politice. Este nevoie doar de voinţă politică şi de deschidere din partea PNL pentru a avea un acord larg asupra unei viziuni, a unei direcţii şi a unor proiecte concrete care să asigure dezvoltarea României şi creşterea nivelului de trai pentru cetăţeni.

Primele proiecte finanţate din fonduri europene pot fi demarate încă din această toamnă, dar România nu are încă o listă de proiecte subsumate unui plan coerent şi unei viziuni de dezvoltare. Interesul României impune acum renunţarea la orice orgolii politice în favoarea dialogului şi a consensului”, arată Victor Negrescu.