
Un nou eşec "Made in European Union" – Extremismul naţionalist-şovin, rasist şi antisemit
0Trăim într-o Europa fără suflet, ne-am rătăcit şi ne va fi tot mai rău, căci în Noul Turn Babel European, de prea multă vreme nu se mai aude glasul psalmistului: ”De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzeşte.” (Psalmul 126,1)
În luna mai a acestui an, în cadrul unei conferinţe europene care a avut ca temă agravarea fenomenului extremist în Uniunea Europeană, comisarul european Cecilia Malmström a rostit un discurs sub titlul generic: ”Creşterea extremismului de dreapta în Europa”. În contextul tensiunilor naţionaliste declanşate între politicienii români şi maghiari de declaraţiile unui lider de partid neo-nazist din Ungaria, este folositor să cităm un fragment din acest discurs:
”Aş dori să încep remarcile mele prin a vă spune despre un eveniment care a avut loc în Parlamentul European în ziua de 27 ianuarie. A fost o seară pentru a comemora atrocităţile de la Auschwitz, o seară foarte emoţională şi aş dori să mulţumesc preşedintelui Schultz pentru organizarea acestuia. La începutul serii a fost vizionat un film alb şi negru despre ororile comise de nazişti în ghetoul din Varşovia, cu supravieţuitori în vârstă comentând şi exprimând sentimentele lor, durerea lor şi vina lor despre a fi printre puţinii supravieţuitori.
Mai târziu, în aceeaşi seară, a fost vizionat un alt film, în care am văzut tineri mărşăluind pe stradă, hărţuind, bătând şi ţipând la romi. Filmul a fost color şi a fost realizat în Ungaria zilelor noastre. În ultimii ani, multe ţări europene au fost afectate de ameninţareaextremismului de dreapta, creând îngrijorare că acest fenomen în Europa este în creştere, în Europa. Putem vorbi despre atacurile extremiste din Oslo şi Utoya, despre Partidul Naţional Socialist din Germania, despre crimele împotriva imigranţilor în Malmö, în Suedia. Este profund dureros că exemplele sunt atât de uşor de găsit în Europa.
În special, situaţia din Ungaria este o ruşine pentru Europa. Oameni cu uniforme în marş pe străzi pentru a ameninţa romii şi un membru al Parlamentului ungar sugerând că toate persoanele cu origine evreiască ar trebui să fie indexate oficial pentru ”motive de securitate” nu reprezintă evenimente izolate. Astfel de acţiuni sunt de neiertat.
O altă ţară de remarcat este Grecia. Prezenţa unui partid neo-nazist în Parlament este ceva ce nu putem ignora. Am fost la Atena în urmă cu două săptămâni pentru a analiza modul în care ţara se ocupă de imigranţi şi cum poate fi prevenită creşterea extremismului de dreapta. Am fost îngrozită de unele dintre poveştile care mi-au fost spuse, inclusiv cea a unui băiat afgan de 14 ani, care a fost bătut îngrozitor de ceea ce se presupune că a fost un grup de activişti de extremă dreapta. (...) Întrebarea este ce poate face Uniunea Europeană?
În primul rând, avem nevoie de o conducere politică puternică pentru a condamna actele de violenţă extremă şi discursurile extremiste. Trebuie să respinge afirmaţiile făcute de către extremişti şi să răspundem în mod activ la ele. În al doilea rând, intervenţia timpurie şi de prevenire reprezintă soluţii pe termen lung la extremismul violent. Este vital să împuternicim societatea civilă să ia măsuri la nivel local. Trebuie să sprijinim iniţiativele care cresc capacitatea societăţii civile de a aborda problema extremismului. (...) Este momentul să acţionăm acum – nu mâine sau atunci când criza economică se va sfârşi. Uniunea Europeană se bazează pe valori comune şi de drepturi fundamentale. Să ne asigurăm că va rămâne aşa!”
Am oferit acest fragment din discursul comisarul european Cecilia Malmström (textul integral în limba engleză poate fi citit la adresa http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-13-464_en.htm#PR_metaPressRelease_bottom) pentru a aduce încă un argument în susţinerea unui fapt care – pentru mine cel puţin – este evident: politicienii care conduc înaltele instituţii ale Uniunii Europene sunt suficient de bine informaţi şi de conştienţi de pericolul pe care îl reprezintă extremismul naţionalist-şovin, rasist şi antisemit. Inclusiv cel din ţara vecină şi aproape neprietenă, Ungaria! Dezamăgitor – se poate observa şi în discursul comisarului european Cecilia Malmström – şi jignitor – eu consider faptul ca pe un afront la adresa capacităţilor noastre intelectuale – este însă că în toată vorbăria în stil paneuropean, democratic, ”politically correct” ş.c.l. cu care se ocupă venerabilii comisari, irosind banii cetăţenilor U.E., nu găsim amintită adevărata cauză a escaladării violenţelor şi discursurilor naţionaliste, rasiste şi antisemite.
Falimentul sistemului economic al Uniunii Europene, tovarăşi comisari, este adevărata cauză!
Un sistem economic nedrept care a stratificat societatea europeană în doar două clase sociale – pe de o parte, o minoritate a deţinătorilor de capital şi a speculatorilor bursieri, care controlează resursele şi pieţele continentului prin interediul unor confrerii politico-economice transnaţionale de tip mafiot, iar pe de altă parte, o mulţime tot mai mare de oameni care se văd aruncaţi în şomaj, executaţi de bănci, lipsiţi de drepturile elementare la pensie, asistenţă medicală, educaţie şi securitate socială. Faimoasa ”clasă de mijloc”, aşa-zisa ”formulă de succes” a capitalismului anilor ’70-’80, este aproape dispărută în Uniunea Europeană.
Drepturile civile sunt egale cu zero dacă nu sunt susţinute şi de drepturi economice şi sociale GARANTATE, nu doar proclamate! Zadarnic am dreptul la muncă, dacă în practică îmi este aproape imposibil să-mi găsesc un loc de muncă unde pregătirea mea profesională şi demnitatea persoanei mele să fie respectate. Uniunea Europeană a ajuns o biată vitrină de prăvălie în care sunt expuse nişte cutii goale, învelite cu hârtie creponată, lucitoare, dar fără valoare, un ambalaj fără conţinut – aşa-zisele drepuri ale cetăţenilor europeni.
Majoritatea membrilor şi simpatizanţilor mişcărilor de extremă dreaptă – şi să nu uităm de extrema stângă, în cheie marxist-stalinistă, care cunoaşte un avânt dacă nu identic, totuşi suficient de puternic pentru a o considera o altă ameninţare la adresa proiectului Noului Babel European – se formează din tineri. Să fie vorba doar de un întârziat entuziasm adolescentin? Nu, dimpotrivă, aceşti tineri au înţeles că Uniunea Europeană NU le oferă vreun viitor, că SISTEMUL le este potrivnic şi că le oferă doar rolul de sclavi pe marea plantaţie a corporaţiilor multinaţionale care a devenit Europa. Statisticile vorbesc de la sine: în Uniunea Europeană, rata şomajului în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani a crescut de la 15,8% în urmă cu 5 ani, la 23,1% în luna mai a anului 2013, iar acelaşi indicator a crescut în Zona Euro cu circa 50% în ultimii cinci ani, de la aproximativ 16% în 2008, la 23,9% în luna mai 2013.
În discursul său, doamna comisar european Cecilia Malmström amintea de extremismul din Grecia şi din Ungaria. Să precizăm că cele mai mari valori din ultimii cinci ani la şomajul în rândul tinerilor au fost înregistrate anul acesta în Grecia, cu peste 62%, urmată de Spania, cu 56,5%. În Ungaria, ţara vecină unde extremismul de sorginte fascistă cucereşte tot mai mult teren, situaţia economică este gravă. Astfel, conform unui raport pentru anul 2012 al Institutului Naţional Ungar pentru Sănătatea Copiilor, 14,1% din copiii unguri sunt afectaţi de malnutriţie! Tot în Ungaria, media ratei şomajului este de 11%, iar în nord-estul Ungariei, regiune considerată printre cele mai sărace ale Uniunii Europene, situaţia este la cote de avarie, cu o rată a şomajului care a atins 32% şi cu estimări sumbre pentru următoarea perioadă, cu o probabilă creşte a ratei şomajului de până la 80-100%, mai ales în comunităţile rurale.
Clasa politică a Uniunii Europene – includem şi pe politrucii români postdecembrişti – este dependentă de un sistem economic care devorează resursele naturale, umane şi financiare ale civilizaţiei noastre, un sistem condus de indivizi pentru care lăcomia şi egoismul reprezintă virtuţi, nu păcate. Campania electorală a partidelor şi politicienilor care promovează ideea unităţii europene în varianta U.E. este finanţată de entităţi private, de grupuri financiare şi de corporaţii de cele mai multe ori neştiute de electorat, care au interesul de a păstra Uniunea în sfera lor de interese. Măsurile aşa-zis anti-criză adoptate de conducerea Uniunii Europene au fost în favoarea sistemului bancar, al corporaţiilor şi s-au orientat pe restrăngerea, uneori până la desfiinţare, a drepturilor sociale, economice, de sănătate şi educaţie ale cetăţenilor europeni.
Politicienii europeni fac subţire din buze şi se lamentează că a escaladat extremismul. E vina lor şi a falmentului sistemului economic al Uniunii Europene. Discursul anti-extremist al acestor politicieni este la fel de ipocrit ca şi discursul extremiştilor. Unii ne amăgesc că ne va fi bine în Uniune Europeană, deşi aceasta şi-a trădat cetăţenii lăsându-i pradă sărăciei, alţii ne spun că vinovaţi de boala naţiunilor noastre sunt cei de altă rasă, etnie sau religie. Demonul minciunii ne amăgeşte sufletele.
Dincolo de orice cauze sociale, economice sau politice ale crizei de identitate în care zace Uniunea Europeană, consider că există o cauză fundamentală – lipsa credinţei, a unui ideal spiritual pentru proiectul unităţii europene. Trăim într-o Europa fără suflet, ne-am rătăcit şi ne va fi tot mai rău, căci în Noul Turn Babel European, de prea multă vreme nu se mai aude glasul psalmistului: ”De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzeşte.” (Psalmul 126,1)