Opt dintre cei 18 membri CSM care au votat pachetul de legi ale Justiţiei elaborate de ministrul Tudorel Toader ar fi preferat să dea un aviz pozitiv, dar cu observaţii - şi nu aviz negativ, aşa cum au preferat ceilalţi zece membri.

Pot crede că unii dintre cei opt - printre care şi şefa Înaltei Curţi, Cristina Tarcea - au sperat sincer la o soluţie necontondentă: avizăm pozitiv, dar rediscutăm cele 4-6 propuneri cu adevărat periculoase pentru sistemul judiciar. Stilul alunecos în care a acţionat până acum ministrul Justiţiei poate îi îndreptăţea la o aşa speranţă.

Dar ce a făcut Tudorel Toader cu această mână care i-a fost întinsă ar trebui să le arate că au sperat degeaba: ministrul nu intenţionează să schimbe nimic din pachetul de legi, chiar dacă avizul a fost negativ. Judecătoarea Cristina Tarcea, şefa Înaltei Curţi, regretă acum că în CSM a votat cu opinia minoritară, după cum a declarat într-un interviu acordat Realitatea TV. Răzgândirea, spune aceasta, i-a fost provocată chiar de Tudorel Toader, care a spus că pachetul legislativ merge mai departe în forma iniţială, indiferent dacă în CSM a fost avizat negativ.

Cred că doamna Tarcea a înţeles, în sfârşit, capcana. Este destul de limpede cam ce ar fi făcut ministrul dacă avizul ieşea aşa cum ar fi vrut cei opt: ar fi defilat doar cu faptul că avizul este pozitiv şi ar fi ignorat complet punctele litigioase care urmau să fie negociate. Ar fi fost nu doar o preţioasă victorie de imagine, amplificată în mod corespunzător de propaganda Mafiei, ci şi o victorie pur şi simplu, în care câştigătorul ia totul şi nu arată nicio îndurare pentru cel învins.

Dintre cei opt membri CSM care ar fi preferat aviz pozitiv, pot numi cel puţin trei despre care sunt convins că nu-şi regretă votul - dacă nu cumva chiar au fost parte la construirea capcanei: reprezentanţii societăţii civile, Victor Alistar şi Romeu Chelariu, şi judecătoarea Gabriela Baltag, cea căreia îi tot curg mucii prin studiourile Antenei 3. Rămân aşadar patru. Sunt curios dacă vreunul dintre ei găseşte o cale prin care, la fel ca Cristina Tarcea, să arate magistraţilor care i-au ales în CSM că au înţeles, şi ei, capcana.

Rostite cu cel mai blajin ton posibil, regretele doamnei Tarcea sunt totuşi un semnal important care vine din CSM. Care se adaugă unui semnal încă şi mai robust venit din partea magistraţilor: la ora la care scriu, în jur de 2.500 de judecători şi procurori au semnat un protest împotriva intenţiilor lui Tudorel Toader de a promova legile în forma neschimbată. Şi cifra creşte cu o rată care ar trebui să-i dea insomnii oricărui ministru onest al Justiţiei.

Dar rezervele de prezumtivă onestitate ale lui Tudorel Toader par să se fi epuizat, dacă or fi existat vreodată. Iar lucrul acesta se vede cu claritate din lectura avizului negativ dat de CSM, în care ochi de experţi i-au analizat în detaliu propunerile legislative. Nu intru în amănunte, dar o concluzie se poate desprinde: ministrul a reglementat cu maximă minuţiozitate propunerile care au stârnit spaima sistemului judiciar, dar modificările necesare, cerute chiar de către CSM, le-a tratat superficial, incomplet şi contradictoriu. Aşa ceva a numit el reformă…