Strada a câştigat prima bătălie. Războiul pe Codul Penal se mută în Parlament şi la Curtea Constituţională

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul a abrogat ordonanţa de urgenţă care a modificat Codul Penal în favoarea infractorilor, dar strada nu a câştigat deocamdată războiul. Disputa se mută în Parlament, acolo unde ordonanţa de urgenţă trebuie adoptată sau respinsă printr-o lege, dar şi la CCR, care poate îngropa definitiv proiectul sau îl va readuce la viaţă.

Guvernul condus de Sorin Grindeanu a abrogat, duminică, în miezul zilei, ordonanţa de urgenţă adoptată pe 1 februarie, în miez de noapte, care a modificat radical legislaţia penală (Codul Penal şi Codul de Procedură Penală). Tehnic vorbind, Guvernul a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă ( numărul 14) care a abrogat toxica ordonanţă de urgenţă (numărul 13), decizie care a scos în stradă sute de mii de oameni în întreaga ţară.

După şedinţa de Guvern, nici premierul Sorin Grindeanu, nici ministrul Justiţiei, Florin Iordache, nu au susţinut declaraţii de presă pentru a explica decizia, deşi cutuma arată că fiecare şedinţă de Guvern, indiferent de ziua în care se desfăşoara şi ora la care se termină, este urmată de tradiţionala conferinţă de presă. Totuşi, în Monitorul Oficial, Guvernul a scris principalul motiv pentru care a decis să abroge Ordonanţa nr. 13: vocea străzii, deci vocea României. „Au existat foarte multe reacţii, nu numai în ce priveşte fondul actului normativ, cât şi în ce priveşte modalitatea de adoptare a acestuia, actul normativ menţionat a suscitat un real interes în rândul cetăţenilor României, aceştia înţelegând să se implice activ nu numai prin participarea la dezbaterea publică în perioada prealabilă adoptării, dar şi prin susţinerea ideilor în cadrul unor manifestări publice“, a motivat Executivul, care, de asemenea, vorbeşte despre evitarea unui război româno-român. 

„Constatând că pe fondul tensiunilor create există un pericol real de divizare a societăţii, în contextul general de neînţelegere, observând că tensiunile pot fi înlăturate prin abrogarea expresă şi imediată a acestor texte Guvernul adoptă următoarea ordonanţă de urgenţă“, se arată în preambulul documentului.

Ce urmează
Aşadar, în urma deciziei Guvernului, Ordonanţa de Urgenţă nr. 13 nu va mai intra în vigoare pe data de 10 februarie, însă pericolul persistă. Conform procedurii legislative, orice ordonanţă de urgenţă, după publicarea în Monitorul Oficial, trebuie trimisă în Parlament pentru a fi adoptată sau respinsă printr-o lege. Cum PSD are majoritate în Parlament, cele două Camere ar putea respinge textul ordonanţei de urgenţă (OUG) nr. 14. Asta ar însemna, automat, că intră în vigoare ordonanţa de urgenţă nr. 13, adică cea care a modificat radical legislaţia penală şi care a scos lumea în stradă. „Dacă Parlamentul respinge OUG nr. 14, se revină la situaţia iniţială, adică la OUG nr. 13“, explică avocatul Elenina Nicuţ. Problema e că OUG nr. 13 nu a fost niciodată în vigoare: ar fi trebuit să se aplice începând cu data de 10 februarie, însă a fost abrogată duminică, prin OUG nr. 14. Şi atunci se ridică o întrebare foarte complicată: poate intra în vigoare o OUG care nu a fost niciodată în vigoare, doar pentru faptul că ordonanţa care o neagă este respinsă printr-o lege de Parlament? „Da, poate, pentru că aşa cum am spus, se revine la situaţia de dinaintea abrogării. Nu contează că la momentul abrogării, OUG nr. 13 nu era în vigoare. Situaţia e greu de înţeles, tocmai de aceea e periculoasă“, insistă Elenina Nicuţ.

Cel mai simplu scenariu ar fi următorul: majoritatea PSD să adopte zilele următoare, în procedură parlamentară de urgenţă, OUG nr. 14 ( ordonanţă bună), astfel încât OUG nr. 13 (ordonanţă rea) să fie îngropată. Ca orice lege, şi adoptarea (sau respingerea) unei ordonanţe de urgenţă trebuie să treacă prin comisiile parlamentare şi de votul ambelor Camere, apoi merge spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Astfel, dacă PSD va adopta OUG nr.14 în forma venită de la Guvern, fără să introducă amendamente toxice, preşedintele o poate promulga imediat şi pericolul trece, însă tot nu definitiv. Iată de ce.

Cheia e la CCR
Deşi OUG nr. 13 a fost abrogată, Curtea Constituţională (CCR) va judeca în continuare textul ordonanţei, pentru că odată sesizată, Curtea nu mai poate da înapoi. Deşi pare că nu mai are nicio miză, la CCR se va tranşa, de fapt, întreg conflictul dintre stradă şi PSD. Dacă CCR va admite sesizarea Avocatului Poporului şi va decide că ordonanţa este neconstituţională, atunci PSD va rămâne fără nicio armă şi va trebui să îngroape definitiv proiectul. Încă, în situaţia în care CCR spune că OUG nr. 13 era, de fapt, constituţională, atunci proiectul renaşte din propria cenuşă. Iată scenariile.

Potrivit unor surse politice, PSD nu va adopta OUG nr. 14 prin lege înainte de o decizie a CCR. Dacă decizia va fi favorabilă străzii, atunci majoritatea PSD-ALDE va vota rapid OUG nr 14, Iohannis o va promulga, iar subiectul se va stinge. Dacă CCR va da dreptate PSD, Liviu Drganea ar putea decide respingerea OUG nr.14, astfel încât OUG nr. 13 să fie reactivată. Însă e greu de crezut că majoritatea PSD va risca să defileze tocmai cu OUG nr. 13, din moment ce a generat ample mişcări de stradă. Pentru a mai domoli impactul mediatic, PSD ar putea renunţa şi la OUG nr.13, şi la OUG nr.14. În schimb, ar putea veni cu un proiect de lege în Parlament care să se bzeze fix pe formulările din OUG nr. 13. Şi atunci, coaliţia condusă de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu va fi imposibil de oprit în a modifica legislaţia penală.

Abrogare cu eroare

Ordonanţa 14/2017 nu doar abrogă ordonanţa 13, ci mai conţine două articole, prin care se pune în acord Codul de procedură penală cu decizii ale Curţii Constituţionale. La unul dintre aceste articole s-a comis o eroare ce a panicat pe mulţi dintre observatorii fenomenului, care au văzut în asta o formă prin care guvernul ar fi „sădit”  în mod premeditat un element de neconstituţionalitate.

Astfel, Curtea Constituţională a decis că dacă într-un proces penal intervine prescripţia şi latura penală încetează, judecata trebuie să continue pentru rezolvarea laturii civile. Numai că Guvernul, atunci când a redactat ordonanţa 14, nu a preluat noul text aşa cum era el corectat în ordonanţa 13, ci a preluat tot textul vechi, declarat deja neconstituţional. Problema se poate rezolva printr-o erată. Dacă nu se rezolvă prin erată, în cazul în care ordonanţa ar ajunge din nou la CCR, Curtea va declara neconstituţional doar respectivul articol, nu întreaga ordonanţă 14.

Dacă după abrograrea ordonanţei protestele continuă, înseamnă că acest plan a fost pus la cale după alegerile parlamentare. Au mai picat guverne în România şi asta nu a fost bine. Liviu Drganea, preşedinte PSD Modalitatea prin care Guvernul poate fi dat jos este  moţiunea de cenzură, fiindcă cealaltă modalitate, prin care eu mi-aş da demisia, nu se poate, pentru că nu mi-o dau Sorin Grindeanu, premier

Cum l-a minţit Iordache pe Grindeanu
Ministrul Justiţiei, Florin Iordache (foto), l-a asigurat pe premierul Sorin Grindeanu, în şedinţa din 31 ianuarie, că ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codurilor penale are toate avizele necesare, deşi CSM nu avizase proiectul. Şi secretarul general al Executivului, Mihai Busuioc, a susţinut că OUG nr. 13 are toate avizele necesare, potrivit stenogramei din şedinţa respectivă.

Iată cum a fost introducerea ministrului Justiţiei, Florin Iordache, în şedinţa de guvern din data de 31 ianuarie, când a fost adoptată OUG nr. 13.

Dl Florin Iordache: Domnule prim-ministru, vă rog să suplimentăm ordinea de zi cu trei proiecte. Este vorba, primul dintre ele, sau două dintre ele fac parte din pachetul de legi care vizează evitarea unei  hotărâri pilot de la CEDO. Şi aici discut de proiectul de lege privind graţierea unor pedepse. Nu am avut nevo... Cel de al doilea este proiect de lege pentru completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate. La acest proiect de lege am avizul domnului ministru de Externe, domnul Meleşcanu. Şi cel de-al treilea, vă rog să suplimentăm şi cu cel de-al treilea. Este vorba de proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală”.

Apoi a avut loc un scurt dialog între premierul Sorin Grindeanu, ministrul Justiţiei şi secretarul general Mihai Busuioc:

Dl Sorin-Mihai Grindeanu: Am înţeles. Domnule ministru, aveţi toate avizele?

Dl Florin Iordache: Bineînţeles.

Dl Sorin-Mihai Grindeanu: Toate procedurile care sunt cerute?

Dl Florin Iordache: Da domnule prim-ministru.

Dl Sorin-Mihai Grindeanu: Sunt îndeplinite?

Dl Florin Iordache: Da.

Dl Sorin-Mihai Grindeanu: Domnule secretar general, toate lucrurile sunt îndeplinite, toate avizele?

Dl Mihai Busuioc: Domnule prim-ministru din punct de vedere tehnic toate avizele sunt luate.

Dl Sorin-Mihai Grindeanu: Mulţumesc”.

Apoi Guvernul a trecut la supunerea la vot şi aprobarea, pe rând, a celor trei acte normative. Iată cum a curs dialogul atunci când a venit rândul ultimului act normativ, Ordonanţa 13:

“7.Proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală (pct.4 pe Ordinea de zi suplimentară)

Dl. Sorin-Mihai Grindeanu: Proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Aveţi toate avizele, absolut tot, domnule ministru?

Dl Florin Iordache: Da.

Dl Sorin-Mihai Grindeanu: În regulă. Dacă există observaţii? Dacă nu, adoptat. Vă mulţumesc.
(Aprobat)

La conferinţa de presă care a urmat şedinţei în care a fost adoptată OUG 13/2017, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a precizat că ordonanţa avea avizele de la Ministerul de Interne şi de la Ministerul Afacerilor Externe. Proiectul nu fusese avizat de CSM, întrucât pe masa magistraţilor ajunsese de la Ministerul Justiţiei abia cu câteva ore înainte. Ulterior, CSM a desfiinţat proiectul asumat de Florin Iordache.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite