Secretarul general al Consiliului Europei, îngrijorat de imunitatea extinsă a parlamentarilor români

Secretarul general al Consiliului Europei este îngrijorat de nou-dobândita imunitate a parlamentarilor români  FOTO Arhivă Adevărul

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a anunţat că experţi juridici ai instituţiei vor examina amendamentele aduse de parlamentarii români statutului deputaţilor şi senatorilor în sensul extinderii imunităţii.

Parlamentarii români au modificat, marţi, statutul senatorilor şi deputaţilor în sensul în care solicitarea de arestare, reţinere sau percheziţie a unui parlamentar trebuie să conţină „indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete care şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”.

Acest fapt a creat îngrijorări şi la Strasbourg, astfel că secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a anunţat că experţii organizaţiei vor face o evaluare pentru a decide dacă modificările aduse de aleşii români statutului parlamentarilor „sunt în conformitate cu standardele Consiliului”.

„Sunt îngrijorat că această modificare ar putea merge prea departe în protejarea parlamentarilor în cazul urmăririlor penale”, a arătat Jagland, în comunicatul transmis presei, explicând totodată că „imunitatea nu poate fi acordată în cazurile în care parlamentarii săvârşesc infracţiuni de drept comun”.

Noul statut le cere procurorilor să îşi prezinte probele din dosar în faţa Parlamentului

Proiectul de stat prevedea, înainte de a fi dezbătut în comisia parlamentară, ca cererii ministrului Justiţiei să i se ataşeze şi „probele considerate relevante şi puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate”. Parchetul de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis însă Camerei Deputaţilor, un punct de vedere în care critica articolul respectiv, arătând că în acest fel Parlamentul ajunge „să se substituie instanţei de judecată”.

Procurorii Înaltei Curţi au cerut modificarea articolului care vizează imunitatea parlamentară

Reformularea sugerată de procurorii Înaltei Curţi este aceea că „cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut în Codul de procedură penală care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei, argumentele avute în vedere precum şi prezentarea situaţiei de fapt”. Deşi la comisia parlamentară senatorii şi deputaţii au exclus partea articolului care pevedea şi prezentarea probelor relevante din dosar, aceştia au păstrat în statut că procurorii vor fi nevoiţi să arate „motivele temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”.

Proiectul de modificare a statului deputaţilor şi senatorilor (Legea nr. 96/2006) a fost aprobat de cele două Camere reunite ale Parlamentului cu majoritate de voturi şi a fost trimis preşedintelui Băsescu pentru promulgare. Potrivit legii, preşedintele poate promulga o lege în cel mult 20 de zile de la primire şi o poate trimite înapoi Parlamentului spre reexaminare o singură dată. Legea poate să fie, de asemenea, contestată la Curtea Constituţională. În acest caz, legea trebuie promulgată în cel mult zece zile după reexaminare sau după decizia Curţii, care îi confirmă constituţionalitatea.

„Imunitatea poate fi necesară, de exemplu, pentru a proteja libertatea de exprimare a membrilor Parlamentului. În cazul în care imunitatea merge dincolo de declaraţiile făcute în Parlament, trebuie să existe proceduri de ridicare a imunităţii, care să fie transparente şi să nu fie aplicate selectiv” Thobjorn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei