„Război” între Oprişan şi Dragnea pe tema unui congres al partidului în an electoral. Când şi-au mai schimbat social-democraţii şeful într-un an cu alegeri

Marian Oprisan şi Liviu Dragnea FOTO Mediafax

Vicepreşedintele PSD, Marian Oprişan, şi-a arătat dorinţa pentru un congres al partidului în luna octombrie, Liviu Dragnea replicându-i că nu se pot face alegeri în an electoral. Ce ne arată istoria din spatele alegerilor pentru şefia partidului social-democrat.

Marţi seara, în timpul şedinţei Comitetului Executiv, liderul PSD de Vrancea, Marian Oprişan, i-a reproşat lui Liviu Dragnea că face pe stăpânul partidului, pentru ca mai apoi să declare că în octombrie trebuie organizat congres pentru alegerea preşedintelui PSD.

Şeful PSD i-a răspuns mai târziu şi a precizat că e inoportun să se discute despre un Cogres al partidului într-un cu campanie electorală pentru prezidenţiale.

„O să discutăm despre asta. Cred că e total inoportun să vorbim despre aşa ceva astăzi. Şi cred că e părerea tuturor, cu două-trei excepţii. (...) Fiind un an cu campanie electorală pentru prezidenţiale, de obicei partidele se ocupă de prezidenţiale. Şi toată lumea crede că nu e oportun să discutăm acum”, sublinia Dragnea.

Primul preşedinte al Partidului Social Democrat a fost Adrian Năstase, care în 2001, preşedinte al PDSR, avea să se unească cu PSDR în PSD-ul de astăzi. Ulterior, la următorul Congres extraordinar al PSD din 2004, desfăşurat atunci sub deviza „Idei noi, forţe proaspete”, social-democraţii aveau să-l numească pe Adrian Năstase drept candidat la alegerile prezidenţiale din toamna aceluiaşi an. Acesta pierdea cursa în faţa lui Traian Băsescu.

Câţiva ani mai târziu, în 2005, Mircea Geoană avea să fie ales următorul preşedinte al Partidului Social Democrat, reuşind să-i învingă pe Ion Iliescu şi Şerban Nicolae. Un an mai târziu, în cadrul Congresului, Geoană şi-a apărat şefia PSD în faţa lui Sorin Oprescu.

În timpul aceluiaşi Congres, acesta din urmă îi acuza pe Mircea Geoană şi alţi lideri social-democraţi că l-au susţinut pe contracandidatul său, Traian Băsescu, la alegerile pentru primăria Bucureştiului din 2000. După înfrângerea din 2006, Oprescu se retrăgea şi din poziţia de lider al PSD Bucureşti, fiind înlocuit de Marian Vanghelie.

După ce a pierdut alegerile prezidenţiale din 2009 în faţa lui Traian Băsescu, Mircea Geoană urma să piardă şi şefia partidului un an mai târziu, în timpul Congresului din 2010, în faţa lui Victor Ponta.

Următorul Congres pentru alegerea şefiei PSD a avut loc în 2013, la Sala Palatului, genericul de atunci fiind „120 de ani de social-democraţie în România”. Victor Ponta era reconfirmat preşedinte al partidului, în timp ce Liviu Dragnea era ales într-o funcţie nou înfiinţată, cea de preşedinte executiv. O altă decizie importantă luată atunci a fost creşterea numărului de vicepreşedinţi la 21.

Victor Ponta se adresează participanţilor la Congresul PSD FOTO Eduard Enea

La un an după ce Victor Ponta a pierdut alegerile în faţa lui Klaus Iohannis, pesediştii se reuneau din nou în cadrul congresului din 2015, şi îl alegea pe Liviu Dragnea în funcţia de conducere, fiind singurul candidat al partidului. Tot în aceeaşi perioadă, Victor Ponta era acuza că şi-a copiat jumătate din teza sa de doctorat.

În timpul Congresului din 2018, deşi nu erau programate alegeri pentru şefia PSD, la finalul discursului de la Sala Palatului, Dragnea i-a întrebat pe cei prezenţi dacă mai doresc să continue împreună. „Vreţi să mai fiu în continuare preşedintele vostru?”, întreba liderul social-democraţilor, pentru ca delegaţii să răspundă cu aplauze şi un „da” la unison.

Potrivit articoului 123 din statutul PSD, mandatul pentru un preşedinte ales este de patru ani. Asta înseamnă că următoarele alegeri pentru şefia partidului, în cazul în care acestea nu vor fi solicitate în interiorul formaţiunii mai devreme, ar trebui să aibă loc în 2020.