PSD tot mai lasă o portiţă pentru graţierea corupţilor şi în noua Constituţie

Echipa PSD

În proiectul de revizuire a Constituţiei, coaliţia PSD-ALDE nu interzice Parlamentului să acorde, prin lege, graţiere colectivă pentru fapte de corupţie, lăsând deschisă această portiţă pentru fărădelege. O nouă majoritate parlamentară ostilă statului de drept ar putea legifera din nou în favoarea puşcăriaşilor.

Coaliţia PSD- ALDE a depus la Parlament propriul proiect de lege pentru revizuirea Constituţiei, ca urmare a referendumului pe Justiţie validat covârşitor de români. Proiectul PSD-ALDE conţine, printre altele, prevederea iniţiativei cetăţeneşti „Fără penali în funcţii publice“, demers sprijinit de USR. O altă prevedere vizează interzicerea graţieriii persoanelor care au fost condamnate pentru infracţiuni de corupţie. Conform proiectului, „nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice centrale şi locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României, cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării“.

În acest moment, legea le interzice persoanelor condamnate doar accesul la o funcţie în Guvern: premier sau ministru. În rest, pentru senatori, deputaţi sau preşedintele României nu există nicio interdicţie privind cazierul. Aşa se face că Liviu Dragnea a ajuns preşedintele Camerei Deputaţilor, deşi avea o condamnare cu suspendare în dosarul „Referendumului“.

De asemenea, proiectul depus de coaliţia PSD-ALDE stipulează că preşedintele României acordă graţierea individuală, dar „nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie“. Totuşi, PSD „a uitat“ să stipuleze că nici Parlamentul nu poate acorda, prin lege, graţiere colectivă pentru fapte de corupţie, lăsând deschisă această portiţă teoretică. O nouă majoritate parlamentară ostilă statului de drept ar putea legifera din nou în favoarea puşcăriaşilor.

O altă modificare propusă de coaliţia de guvernare interzice Guvernului adoptarea ordonanţelor de urgenţă în domeniul Justiţiei, o discuţie începută în iarna anului 2017, când sute de mii de români au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de OUG 13, încercarea lui Liviu Dragnea de a scăpa de puşcărie. „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi al organizării judiciare şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate public“, prevede textul PSD.

Ordonanţele de urgenţă, mai usorr de contestat
O nouă schimbare: mai multe instituţii vor avea dreptul să sesizeze ordonanţele de urgenţă la CCR. În acest moment, doar Avocatul Poporului are această prerogativă constituţională. Până acum, Victor Ciorbea, fostul Avocat al Poporului, s-a comportat mai degrabă ca avocatul PSD, refuzând să conteste la Curte ordonanţe de urgenţă care au afectat sistemul judiciar. Nici Renate Weber, noul Avocat al Poporului, numită de coaliţia PSD-ALDE, nu reprezintă o garanţei a echidistanţei politice. Conform proiectului PSD, ordonanţele de urgenţă vor putea fi contestate la CCR.

La articolul 146, se introduce un nou text potrivit căruia Curtea Constituţională „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, la sesizarea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; excepţia se poate înainta în termen de 5 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României“.