Profituri fabuloase pentru mafia retrocedărilor

Premierul Victor Ponta şi fostul şef al ANRP, Crinuţa Dumitrean Foto: gov.ro

Cesionarii de drepturi litigioase au câştigat, în timpul guvernării PDL, sume exorbitante pe baza fostei legi a retrocedărilor.

Premierul Victor Ponta a prezentat proiectul legii caselor naţionalizate pentru care Guvernul îşi va angaja miercuri răspunderea în Parlament. Totodată, primul-ministru a scos la iveală şi sumele exorbitante câştigate de cesionarii de drepturi litigioase, altfel spus, samsarii imobiliari. Radiografia premierului arată date impresionante.

„26.200 de proprietari şi urmaşi ai proprietarilor, cei care chiar trebuiau să primească bani, au primit cam 6,4 miliarde de lei, iar o mie de cesionari, o mie de samsari au primit 7 miliarde de lei. Deci o mie de cesionari au primit mult mai mult decât 26.000 de proprietari.Asta arată un fenomen, că eforturile principale de restituire s-au îndreptat către cesionarii imobiliari, către samsari imobiliari, şi nu către adevăraţii proprietari “, a anunţat Victor Ponta.

Mai mult, premierul a prezentat şi câteva cazuri în care samsarii imobiliari au reuşit să obţină profituri fabuloase. Reţeta succesului financiar era următoarea: samsarii imobiliari cumpărau drepturile litigioase de la proprietari, în momentul în care dosarul de retrocedare era blocat la nivel local sau la Agenţia Naţională pentru restituirea Proprietăţilor (ANRP). După numai două-trei luni de la momentul cesionării,samsarii obţineau, deja, banii de la stat. Numitorul comun al câştigurilor fabuloase este Crinuţa Dumitrean, fosta şefă a ANRP. Toate aceste despăgubiri s-au făcut în perioada 2009-2011, în perioada guvernării PDL, timp în care Dumitrean s-a aflat la conducerea instituţiei.

Profit de 50 milioane de euro
Cel mai elocvent caz arată că profitul obţinut de cesionari a depăşit suma de 50 de milioane de euro. Un samsar cu iniţialele GS a achiziţionat 30% dintr-un dosar, în mai 2010, contra 1 milion euro şi a primit, în august 2010, titlu de despăgubire în valoare de peste 18 milioane euro. În acest dosar, fostul proprietar a primit, în 2006, 35.000 de dolari. Primul cesionar a revândut, în 2008, pentru 50.000 de dolari, iar samsarii au primit în 2010, în total, titlu de despăgubire în valoare de 53,5 milioane euro.

Într-un alt dosar, acelaşi GS a achiziţionat, în aprilie 2010, contra 1,5 milioane euro, drepturi pentru care s-a stabilit, în martie 2011, valoare de despăgubire de 88 milioane euro. O parte din aceasta sumă (25%) a ajuns la alţi cesionari (VV, AA, GG) în februarie 2011, fără ca preţul cesiunii să fie menţionat.

Un alt caz elocvent a fost retrocedarea primăriei din Câmpia Turzii. Fostul proprietar a cesionat dreptul către BM în martie 2010 pentru suma de 500.000 euro, iar BM oa obţinut titlul de despăgubire în mai 2010 pentru suma de peste 20 milioane euro. Guvernul a explicat şi mecanismul prin care se ajungea la câştiguri imense: dosarele au fost tergiversate la nivelul local şi la ANRP până când s-au găsit cesionarii „potriviţi“. În cazul primăriei Câmpia Turzii, la ANRP. s-a stabilit ordinea de soluţionare a dosarelor în funcţie de cesionari. Acest dosar are numărul 6123, iar în 2008 se hotărâse soluţionarea dosarelor de la 1 la 6200.

Numele samsarilor, secrete
Actualul preşedinte al ANRP, George Băeşu, a explicat de ce nu poate devoala identitatea samsarilor imobiliari.  „Nu avem posibilitatea să facem publice numele. Este vorba despre protecţia datelor persoanale. Am discutat cu prim-ministrul ca până marţi, împreună cu Ministerul Justiţiei,  să identificăm sub ce forme se pot face publice aceste date astfel încât să nu încălcăm legea. Pe noi nu ne deranjează să facem publice aceste nume, dar nu vrem să încălcăm legea şi apoi să plătim nişte amenzi din banii personali“, a motivat Băeşu.

Proiectul Guvernului
Noua lege a despăgubirilor prevede trei etape ale rezolvării problemei: restituiri în natură pe plan local, restituiri în natură decise la Bucureşti şi despăgubiri. Pentru a împiedica specula finaciară, Guvernul a propus plafonarea profitului samsarilor. Acestora li se va emite un titlu de compensare reprezentând numai suma platită fostului proprietar , la care se mai adaugă  doar 15% din diferenţa până la valoarea imobilului revendicat. Executivul încearcă să evite noi condamnări ale României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), unde, în ultimii ani, ţara noastră a pierdut procese pe bandă rulantă.

Clădiri de patromoniu, în pericol
Pe lista clădirilor solicitate de foştii proprietari se găsesc o serie de instituţii aflate în patromoniu. Ponta a dat exemplu Facultatea de Limbi Străine, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Liceul „Dinu Lipatti“ din Bucureşti, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Râmnicu Vâlcea, Seminarul Teologic Curtea de Argeş, Liceul de Artă „Nicolae Tonitza“ din Bucureşti, Universitatea „1 Decembrie“ din Alba Iulia şi Colegiul Naţional „Silvania“ din Zalău.