Preşedinţia României la Consiliul Europei. Cum s-a trecut peste criza gazelor

Statele UE vor aplica din 2020 noile reglementări privind piaţa gazelor, în urma directivei UE din primăvara acestui an, unele state implementând deja hotărârea comunitară. Directiva a intrat în vigoare în aprilie şi trebuie aplicată în termen de 9 luni .

Noua directivă reglementează relaţiile dintre statele memebre şi terţi privind gazoductele ce alimentează UE. În special, se referă la Nord Stream 

Directiva a fost adoptată deşi exista un blocaj de un an de zile pe această temă, în cele din urmă, decizia fiind luată după ce România a preluat preşedinţia Consiliului European.

”Prin directiva gaze naturale, gazoductele care leagă State Membre de ţări terţe vor trebui să se supună reglementărilor europene. A fost un demers dificil şi complex pe care am reuşit să îl finalizăm în condiţiile în care negocierile erau blocate de peste un an şi jumătate”, a precizat ambasadorul României la Comisia Europeană, Luminiţa Odobescu, pentru Adevărul.

Pe lângă directiva gazului, România s-a confruntat cu mai multe probleme în perioada preşedinţiei Consiliului Europei.

” Pentru noi, o parte dintre aceste aspecte au fost vizibile, inclusiv în prima parte a anului, când am gestionat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. A fost o provocare, aş putea spune, dublă, dată de contextul în care a trebuit să gestionăm Preşedinţia: final de legislatură, Brexit-ul, alegerile europene.Viteza de reacţie şi necesitatea de găsi soluţii acceptabile pentru majoritatea Statelor Membre ne-au ajutat sa obţinem rezultate şi să acumulăm un important capital de încredere, traduse prin susţinerea în negocieri a eforturilor Preşedinţiei, atât din partea partenerilor din Statele Membre şi din Comisia Europeană, cât şi a membrilor Parlamentului European.

România a avut o contribuţie şi privind criza emigraţiei din Orientul Mijlociu spre Uniunea Europeană. 

”Regulamentul privind Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă la nivel european, pe care l-am negociat cu eforturi foarte mari, va asigura o protecţie sporită a graniţelor externe ale Uniunii, inclusiv prin constituirea unui corp permanent de personal, care va ajunge la 10.000 membri până în anul 2027, pentru a putea răspunde eficient situaţiilor de criză viitoare”, a spus Odobescu.

”Din 2007, PIB-ul României aproape s-a dublat, suntem la 64% din media UE în 2018 în ceea ce priveşte PIB/locuitor, faţă de 39,9% înainte de aderare, iar salariul mediu net pe economie este mai mult decât dublu. În primii 10 ani de la aderarea la UE, în România au intrat peste 46 miliarde de Euro din fonduri europene, care au contribuit substanţial la creşterea PIB-ului României. 27% din investiţiile în administraţia locală sunt investiţii cu fonduri europene. Prin aceste fonduri au fost sprijinite peste 4.000 de companii româneşti şi a fost facilitată crearea a peste 60.000 de locuri de muncă. De asemenea, peste 350.000 de profesori din România au beneficiat de programe de formare profesională cu fonduri europene”,a continuat ambasadorul Luminiţa Odobescu.

Reprezentanţa României la UE are o echipă multidisciplinară, formată din experţi şi diplomaţi. 

”Avem cam 60 de şedinţe cu grupuri de lucru ale Comisiei, săptămânal, pregătirea reuniunilor ministeriale şi la nivel de Consiliu European, precum şi a diverselor întrevederi, menţinerea unor contacte strânse cu Parlamentul European şi cu alte instituţii. Echipa este formată din diplomaţi şi experţi de din ministerele cu competenţe în afaceri europene, Banca Naţională şi Consiliul Concurenţei”, a spus Luminiţa Odobescu. 

România a avut de manageriat şi criza Brexitului, nefiind încă sigur dacă va exista un acord între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, unde există o comunitate de 400.000 de români îngrijoraţi de o posibilă criză a locurilor de muncă.