Preşedintele Traian Băsescu: „Românii nu vor să formeze un club de mâna a doua în interiorul UE“
0
Preşedintele Traian Băsescu a susţinut un discurs cu prilejul Întâlnirii Anuale cu Şefii Misiunilor Diplomatice acreditaţi în România. Preşedintele a vorbit atât despre priorităţile în materie de securitate, precum scutul anti-rachetă, cât şi despre parteneriate economice menite să întărească piaţa europeană.
Trebuie să ne recunoaştem caracterul de predictibilitate în acţiune, pe care numai un sistem instutuţional stabil îl poate garanta. Trebuie să existe o disponibilitate în această direcţie şi la nivelul Guvern şi la nivel de majoritate parlamentară. Avem obligaţia să ne propunem recuperarea restanţelor şi să ne asumăm noi provocări.
Strategia Dunării şi parteneriatele strategice sunt proiecte pe care le privim cu prioritate ca soluţii de securitate şi de relansare economică.
Parteneriatul strategic pentru 2012 este cel mai important parteneriat de anvergură globală al României. Acest parteneriat trebuie să intre într-o nouă fază. În plan bilateral se va finaliza reglementarea participării României la sistemul anti-rachetă. Extinderea cooperării economice, dar şi atragerea de noi investiţii în România va fi prioritară. În cadrul UE, România va susţine extinderea şi aprofundarea parteneriatelor UE - SUA. Aparteneţa la NATO rămâne un pilon al siguranţei. Vom susţine evoluţia sistemului anti-rachetă a NATO. Suntem interesaţi să adoptăm cele trei misiuni: apărarea teritoriului, prevenirea şi gestionarea conflictelor şi punerea în aplicare a sistemelor de securitate ale NATO. Vom susţine politica uşilor deschise ale NATO precum şi lupta împotriva terorismului, apărarea energetică.
Cum ne protejăm cetăţenii de celulele teroriste?
Zilele aceastea am văzut cu toţii că terorismul se află la frontiera de Sud a UE. Am văzut că celulele teroriste sunt capabile să ne ucidă cetăţenii. Nu putem trece peste evenimentele din Algeria fără să ne putem întrebarea cum ne protejăm cetăţenii? Nu avem o evaluare finală a ce s-a întâmplat în Algeria dar imediat ce o vom avea ne vom exprima. Acolo au murit cetăţenii noştri nevinovaţi, oameni care s-au dus cu companiile nostre pe teritoriul algerian,
România a fost supusă unui atac cibernetic fără precedent. Am reuşit să îi facem faţă pentru că acum trei ani în CSAT am făcut o prioritate din protejarea României la nivel informaţional. Este clar că acestui tip de atitudine ostilă trebuie să îi facem faţă şi să luăm în serios tratatul de la Lisabona şi de la Chicago.
În ceea ce priveşte politica europeană, acţiunea statului român se va concentra pe accestul deplin la drepturile stabilite prin tratate - de liberă circulaţie. Trebuie să asigurăm independenţa justiţiei. Criza economică a relevat o capacitate redusă pentru a răspunde excepţional, unor atacuri excepţionale. A fost o ruptură a cetăţeanului european de structurile sale, de aceea au luat amploare mai multe mişcări naţionaliste.
A venit momentul pentru paşi mari care să reflecte dimensiunea problemelor cu care ne confruntăm. Nu este prea devreme să începem reflecţia la nivel european asupra altor proiecte ambiţioase. Soluţia instituţiilor europene şi de reînvestire a cetăţenilor europeni cu un atribut original, acela de creator de drepturi de interes general. Viitorul constă în continuarea accelerată a Uniunii Europene. O Uniune integrată şi mai puternică înseamnă o piaţă internă mai închegată şi mai competitivă.
Mă adresez ambasadorilor şi fac un nou apel la Guvernele dumneavoastră pentru a reveni la abordarea tehnică a acestui dosar. România a dovedit că îndeplineşte toate obligaţiile de apărare a graniţelor şi toate obligaţiile din statutul de aderare. Miza esenţială pe parcursul anului este convenirea pachetului legislativ privind cadrul financiar multi-anual, care trebuie să fie racordat la strategia de creştere Europa 2020.
E esenţială finanţarea, dar nu se poate realiza prin decalajele dintre diferite ţări. Dezbaterile privitoare la fluctuaţia monetară. Nu se va întâmpla imediat, doresc să exprim convingerea că UE are nevoie de o nouă paradigmă de funcţionare, unde uniunea politică să fie principalul motor.
Despre derogare temporară de la moneda unică:
Nu ne dorim ccrearea unui club de categoria a doua în UE. Doresc să adresez sincere felicitări Croaţiei pentur aderarea la UE. Parteneriatele României sunt structurate pe două dimensiuni - politice, economice şi culturale. Dincolo de parteneriatul strategic cu SUA, menţionez parteneriatul cu Polonia, ccare va fi consolodiat în continuare prin interesee convergente, O atenţie sporită va fi acordată Turciei. Trebuie să acţionăm în continuare pe baza proiectului creat de românia şi Polonia. Ne propunem ca parteneriatul cu Marea Britanie. E nevoie de un efort continuu al autorităţilor românilor şi a celor britanici ca drepturile românilor să nu fie încălcate. Eu de aici garantez că românii nu vor invada Marea Britanie. Parteneriatul Strategic cu Azerbaidjan va fi promovat în continuare. România va continua să sprijin aspiraţiile euro-atlantice ale Georgiei. Relaţia României cu Israel este una specială. Relaţia cu Germania va avea un statut special pornind de la relaţia economică. Vom crea o mai mare convergenţă pe dosarele europene.
Ne vom concentra pe dezvoltare în trei zone principale: regiunea extinsă a Mării Negre, regiunea Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord şi regiunea Balcanilor.
Parteneriatul strategic cu SUA reprezintă dimensiunea transatlantică a politicii externe şi e cel mai important parteneriat de anvergură globală al României.
În plan bilateral se va finaliza cadrul juridic privind participarea la sistemul antirachetă în Europa. Extinderea cooperării economice, atragerea de noi investiţii americane va fi prioritară.
Se va acţiona susţinut pentru crearea condiţiilor admiterii României în Visa Waver.
Despre politica europeană:
Acţiunea se va concentra pe asigurarea accesului deplin la drepturile stabilite prin tratate, în special la libera circulaţie şi stabilirea reşedinţei, crearea condiţiilor pentru depăşirea crizei economice. Recuperarea pierderii de încredere a Europei faţă de stabilitatea instituţională, în special independenţa justiţiei
Credem cu tărie că doar printr-o nouă abordare la nivelul UE putem salvgarda obiectivele fundamentale ale construcţiei europene.
Mă adresez ambasadorilor statelor membre şi fac un nou apel la guvernele dumneavoastră pentru a reveni la abordarea tehnică a dosarului Schengen. România a dovedit că îndeplineşte toate criteriile Schengen şi considerăm că ne-am îndeplinit datoria şi faţă de tratatul de aderare.
Anul 2013 este ultimul din actuala perspectivă bugetară. Miza esenţială pe parcursul anului e convertirea pachetului legislativ privind viitorul cadru financiar 2014 - 2020, care să fie racordat la agenda de creştere şi ocupare. Dezbaterile referitoare la uniunea monetară şi bancară anticipează modificarea tratatelor. Doresc să evoc acest lucru pentru a exprima convingerea că UE are nevoie de o nouă paradigmă de funcţionare. Nu ne dorim crearea unui club de categoria a doua în UE format din statele care nu sunt încă membre în zona Euro.
România a dezvoltat un sistem de parteneriate pe care îşi întemeiază eforturile de consolidare a securităţii şi a dezvoltării economice. Parteneriatul strategic cu Polonia are deja rezultate excelente şi va fi consolidat în continuare. O atenţie sporită va fi acordată relaţiei cu Turcia. Dorim ca parteneriatul cu Marea Britanie
să capete mai multă substanţă. Parteneriatul strategic cu Azerbaidjan va fi promovat în continuare pentru a fi făcuţi paşi hotărâţi în AGRI şi Nabucco.
Relaţia cu Israelul are o dimensiune pe mai multe planuri, care va fi extinsă în plan tehnologic.
Un obiectiv important în relaţia cu Canada o va reprezenta eliminarea obligativităţii vizelor.
Pot sublinia că România a avut relaţii tradiţionale cu statele din Balcanii de Vest, regiunea Mării Negre şi Orientul Mijlociu. Importanţa strategică a regiunii Mării Negre e subliniată de poziţia mării la frontiera UE şi NATO. Comepetitivitatea economică depinde determinant de asigurarea necesarului de energie. România e capabilă să contribuie la dezvoltarea unei politici eficace în materie de securitate energetică. Putem asigura ruta optimă pentru transportul gazelor naturale din zona caspică spre Europa.
Strategia UE pentru regiunea Dunării ar putea deveni cadrul de coordonare între statele membre pentru acordul politic necesar unificării regimurilor de navigaţie.
Despre relaţia cu Republica Moldova:
Parcursul important realizat în ultimii ani ce priveşte ancorarea în procesele europene trebuie continuat. Vom continua să susţinem acordarea unei perspective clare
pentru Moldova. Îmi exprim speranţa că Moldova va reuşi să finalizeze negocierile privind acordul de asociere în vara acestui an.
Despre relaţia cu Rusia:
Sper ca 2013 să aducă o nouă dinamică în normalizarea relaţiilor cu Rusia. Sunt convins că putem găsi puncte de convergenţă care să permită un dialog pragmatic şi transparent chiar dacă umbra neîncrederii e încă prezentă. Am convingerea că o soluţie în problema transnistreană care să fie acoperită de păstrarea integrităţii teritoriale şi respectarea normelor internaţionale e cheia relaţiilor deschise între Rusia şi România.
Despre relaţia cu Ucraina:
Vom susţine aspiraţiile europene ale acestei ţări. Aşteptăm de la 2013 progrese semnificative în agenda bilaterală. Dorim ca balcanii de Vest şi vecinătatea estică să existe ca o zonă democratică de securitate, prosperitate şi predictibilitate. Susţinem în continuare politica uşilor deschise, respectiv continuarea extinderii NATO şi UE în această zonă. Doresc să salut progresele înregistrate de Serbia. Este un semnal încurajator pe care Serbia îl merită din plin.
Odată cu menţinerea sprijinului politic pentru aderarea rapidă a Serbiei, rămânem atenţi la respectarea drepturilor minorităţilor. Soluţionarea accesului egal la limba maternă a tuturor grupurilor româneşti rămâne o prioritate. Rămâne esenţială punerea în aplicare a protocolului interguvernamental privind minorităţile naţionale.Avem responsabiliăţi asumate faţă de români de pretutindeni.
Se încarcă comentariile...
