Pentru care fost preşedinte se pregăteşte Palatul lui Ceauşescu?

Platul Primăverii, reşedinţa lui Nicolae Ceauşescu în vremea în care a condus România FOTO Arhiva Adevărul

Guvernul a adoptat o hotărâre prin care Palatul Primăverii, fosta locuinţă a lui Nicolae Ceauşescu, va deveni reşedinţa unui fost preşedinte al României. Hotărârea nu spune exact cărui fost şef de stat îi va reveni imobilul, iar la Guvern s-a instalat o stranie secretomanie asupra acestui subiect.

În lipsa premierului Victor Ponta, Guvernul a aprobat în ultima şedinţă o hotărâre prin care un corp din Palatul Primăverii, reşedinţa construită pentru Nicolae Ceauşescu, să fie rezervată unui fost preşedinte al României. Informaţia a apărut mai întâi pe surse, apoi a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă. „Da, este adevărat, s-a aprobat o astfel de hotărâre, dar nu ştiu mai multe detalii“, a spus Calotă pentru „Adevărul“. Hotărârea încă nu a fost publicată în Monitorul Oficial.

Proiectul de hotărâre a fost iniţiat de Regia Patrimoniului şi Protocolului de Stat (RA-APPS), în admnistrarea căreia se află Palatul Primăverii, însă nu conţine numele unui fost şef de stat căruia i-ar fi destinat imobilul, potrivit unor surse din Guvern. De asemenea, nu se specifică nici faptul că hotărârea se aplică pentru actualul şef de stat sau pentru viitorii preşedinţi. Atunci, pentru cine a adoptat Guvernul această hotărâre? Pornind de la această întrebare, „Adevărul“ a încercat să afle un răspuns de la instituţiile direct responsabile.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, în afară de faptul că ne-a confirmat informaţia, nu ne-a putut oferi alte detalii şi ne-a trimis să întrebăm al RA-APPS, instituţie subordonată Guvernului, care s-a ocupat de elaborarea proiectului de hotărâre. Până să sunăm la RA-APPS, am mai vorbit cu miniştri care au participat la ultima şedină de Guvern, care, cu condiţia anonimatului, ne-au spus că hotărârea a fost votată rapid de Guvern.

Am încercat, apoi,  la RA-APPS. Auzind motivul telefonului, secretarele directorilor RA-APPS, Marius Grăjdan, directorul interimar al Regiei, şi Mihai Sebastian, director juridic, au avut acelaşi răspuns: „Domnul director nu se află în sediu. Vă rugăm să faceţi o solicitare scrisă“. Am formulat o adresă către Biroul de Presă al RA-APPS, însă până la încheierea ediţiei nu am primit niciun răspuns. Totuşi, surse din cadrul instituţiei au declarat pentru „Adevărul“ că hotărârea îi este dedicată unuia dintre foştii preşedinţi. „În niciun caz nu este vorba de Klaus Iohannis sau de viitorii preşedinţi“, au declarat sursele citate.

Ce le-a dat statul foştilor preşedinţi

În aceste condiţii, rămâne întrebarea: care dintre cei patru foşti şefi de stat ai României – Regele Mihai, Ion Iliescu, Emil Constantinescu sau Traian Băsescu - ar putea fi beneficiarul bunăvoinţei Guvernului? Potrivit legii 406 din 2001, orice preşedinte al României, la final de mandat, are dreptul de a primi o locuinţă din partea Guvernului, prin RA-APPS. Să luăm pe rând situaţia locativă a fiecăruia din foştii şefi ai statului.

În anul 2001, Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă Regelui Mihai. Emil Constantinescu, al doilea preşedinte post-decembrist al României, a primit după încheierea mandatului o vilă de 246 de metri pătraţi pe strada Pictor Mirea, în zona Kiseleff. Ion Iliescu este singurul preşedinte care a refuzat să primească o casă de protocol la încheierea mandatului. A cerut, în schimb, să aibă acces la Complexul Scroviştea, acolo unde îşi petrece vacanţele şi timpul liber. Astfel, Iliescu ar putea să ceară acum un spaţiu în Palatul  Primăverii. În urmă cu două săptămâni, după un scandal care a durat aproape jumătate de an, Traian Băsescu s-a mutat, cu chiu, cu vai, în vila atribuită de către Guvern. Deşi a acceptat să se mute în fosta locuinţă a Mioarei Roman, Băsescu a continuat războiul cu Guvernul pe motivul vilei prezidenţiale.

Nemulţumirile lui Băsescu

Într-o scrisoare oficială transmisă către RA-APPS, Băsescu se plângea că, deşi au fost depuse eforturi de îmbunătăţire a calităţii, imobilul continuă să nu îndeplinească cerinţele impuse de lege, având deficienţe care fac improprie încadrarea locuinţei în categoria reşedinţelor oficiale sau a caselor de protocol.

Băsescu spune că vila din Gogol nu dispune de spaţiu pentru un cabinet oficial (în care au dreptul să lucreze cel puţin un secretar şi un consilier), nu are un salon de primire pentru vizitatori, nu beneficiază de garaj şi nici nu asigură protecţia locatarilor, respectiv protecţia fizică şi intimitatea sa şi a familiei, atât în interior, cât şi în curte, în imediata apropiere a vilei fiind un bloc cu patru etaje. În aceste condiţii, Băsescu a arătat că va semna procesul verbal de predare-primire a vilei Gogol doar dacă va include observaţiile sale cu privire la starea imobilului, precizând că responsabilii pentru repartizarea locuinţei vor „răspunde în faţa legii“ în cazul unor incidente nefericite.

„Vă atenţionez că, din acest punct de vedere, întreaga responsabilitate pentru eventuale evenimente sau incidente ce ar putea să apară în timp (violarea intimităţii, intrarea prin efracţie în curte sau în locuinţă, afectarea siguranţei mele şi a familiei mele etc) vor fi în responsabilitatea RA-APPS şi a Guvernului prin Victor Viorel Ponta, Ion Moraru (secretarul general al Guvernului) şi Darius Vâlcov (fost ministru de Finanţe), în calitate de semnatari ai HG 60/2015 (n.r.- prin care i s-a atribuit casa din Gogol)“, a scris Băsescu.

Palatul, scos la vânzare în 2014

În primăvara anului trecut, Guvernul a adoptat prin ordonanţă de urgenţă trecerea Palatul Primăverii din domeniul public în domeniul privat al statului. Astfel, Palatul a putut fi inclus pe lista imobilelor RA-APPS scoase la vânzare, cu argumentul că nu mai este folosit decât de câteva delegaţii oficiale pe an, iar costul unei eventuale chirii ar fi foarte mare. Până la urmă, nu s-a mai organizat nicio licitaţie. Acum, Guvernul a trecut, din nou, vila din Primăverii în proprietatea publică a statului.

Palatul Primăverii, o istorie de 52 de ani

În 1949, pe măsură ce avansa în ierarhia de partid, dictatorul Nicolae Ceauşescu s-a mutat în cartierul din Primăverii. Mai întâi, pe strada Herăstrău la nr.27. La acea vreme, Nicolae Ceauşescu avansase la gradul de general-maior şi era membru supleant al Comitetului Central al PMR. În 1963, acesta a dat ordin să i se construiască o nouă locuinţă, pe Bulevardul Primăverii nr. 50. Palatul dispune de un teren aferent rămas de 14.830 de metri pătraţi.

Imobilul a fost proiectat de arhitectul Cezar Lăzărescu după indicaţiile soţilor Ceauşescu, având piscină, solar şi saună. Elena Ceauşescu s-a ocupat personal de alegerea candelabrelor şi a mozaicurilor din casă. Palatul Primăverii a întrecut în lux şi în opulenţă toate celelalte vile ale nomenclaturiştilor. De exemplu, soţii Ceauşescu au comandat oglinzile tocmai din Italia, iar lămpile le-a ales din cristal de Murano.

După Revoluţia din 1989, la televiziune au fost prezentate imagini din clădirea, în care soţii Ceauşescu locuiseră în ultimii 25 de ani de viaţă, inclusiv cu baia în care robinetele erau din aur. În timpul evenimentelor din Decembrie 1989, Palatul Primăverii a fost devastat, iar cele mai multe bunuri au fost furate de „revoluţionari“.