O agitată lună ianuarie

Decizia guvernului Orban de a-şi asuma răspunderea pe legea vizând alegerea primarilor în două tururi de scrutin accelerează şi mai mult viaţa politică din România. Complet ieşită din tipare, evident ruptă de obişnuinţa de a face din luna ianuarie una de digestie prelungită, de dulce somnuleţ de recuperare de după prea-plinul sărbătorilor de iarnă.

Linişte nu au nici politicienii, nu au nici analiştii politici, nici jurnaliştii. Se elaborează nenumărate scenarii, unele de-a dreptul fanteziste, precum acela că, la un moment dat, s-ar putea să avem un guvern condus de generalul în rezervă Ciucă, astăzi ministru al Apărării Naţionale în guvernul Orban. Scenariu al cărui autor nu putea fi nimeni altul decât Ion Cristoiu. Cum-necum, în toate aceste scenarii constantă este ideea referitoare la situaţia imposibilă în care se află PSD.

Alegerea primarilor în două tururi de scrutin ar reprezenta o lovitură de moarte pentru pretinşii social-democraţi români. Mai mult ca sigur ea îi va aduce cu sine pierderea a cel puţin 600 de edili (unii vorbesc chiar de 1000), iar aceasta va avea consecinţe şi asupra rezultatelor alegerilor parlamentare. Pentru simplul motiv că forţa partidului se află în organizaţiile puternice din teritoriu şi în controlul pe care ele îl exercită, prin numeroşii săi aleşi locali, asupra votului electoratului. Alegerea primarilor în două tururi (oare de ce PNL şi guvernul nu vor aceeaşi procedură şi în cazul preşedinţilor Consiliilor judeţene?) poate însemna şi şansa înlăturării nocivei prezenţe a Gabrielei Firea din poziţia de primar general al Capitalei. Altă imensă lovitură pentru PSD.

Putea oare PSD să îşi permită luxul de a asista nepăsător la planul guvernului condus de dl. Ludovic Orban, plan supervizat de însuşi preşedintele Klaus Iohannis, de a avea şi alegeri anticipate, şi alegerea primarilor în două tururi? Nu, nici vorbă. Dincolo de faptul că atitudinea de non-combat l-ar costa şi aceasta scump în ochii propriului său electorat. Drept care preşedintele interimar al partidului, dl. Marcel Ciolacu, a anunţat rapid, în cursul zilei de joi, iminenţa depunerii unei moţiuni de cenzură. Atâta doar că, în cazul în care moţiunea trece (deocamdată nu prea sunt şanse dat fiind faptul că doar UDMR şi-a anunţat intenţia de a o vota şi asta nu prea ajunge), cade guvernul. Şi astfel se deschide calea alegerilor anticipate. Şi nici alegerile anticipate nu sunt deloc în favoarea PSD, care e departe de a se fi refăcut după eşecurile politice şi electorale suferite cu începere din luna mai 2019, atunci când a înregistrat un scor ruşinos la alegerile europarlamentare. Sondajele de opinie arată că PNL ar fi creditat cu 40 % dintre opţiunile electoratului, or asta înseamnă că, după redistribuirea mandatelor, s-ar putea apropia de acel mult visat 50% care să îi permită să formeze singur guvernul.

Aparent toate îi merg ca pe roate PNL. Lucrurile nu stau, în realitate, chiar aşa. Voturile celor de la minorităţi ar putea duce la căderea guvernului, însă preşedinţii celor două Camere parlamentare şi absenteismul programat al parlamentarilor ar putea să condamne Executivul condus de dl. Ludovic Orban la un prelungit interimat. Iar asta înseamnă şi fără anticipate, şi fără alegerea primarilor în două tururi. Joi seara, într-o apariţie televizată la postul de televiziune b1tv, premierul a respins o astfel de eventualitate pe considerente de moralitate, dar şi de efect pe care această atitudine ar putea-o avea în rândurile electoratului PSD. Dl. Orban pare să omită din calcul că nu moralitatea este principalul atu al PSD. Sau poate că nu vrea să recunoască că PNL a intrat într-un joc de genul “totul sau nimic”.

Alegerile locale în două tururi de scrutin ca şi cele anticipate pot avea efecte şi asupra altor partide. Le vom analiza în zilele şi comentariile viitoare.

Comentariu publicat concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevarul.ro