Noua legea a retrocedărilor a primit OK de la CEDO

Guvernul Ponta vrea să rezolve problema caselor naţionalizate Foto:www.guv.ro

Guvernul îşi va angaja răspunderea pe un act normativ prin care încearcă să rezolve problema imobilelor confiscate de regimul comunist. Executivul a introdus în proiect observaţiile CEDO.

Guvernul a decis, ieri, angajarea răspunderii pentru proiectul privind retrocedarea imobilelor şi terenurilor naţionalizate după discuţii în acest sens cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Observaţiile CEDO au fost incluse în proiectul de lege, în aşa fel încât România să nu mai rişte să piardă procese în acest domeniu, a explicat premierul Victor Ponta.

Acest proiect de lege, pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea săptămâna viitoare, va fi trimis spre Parlament.

CEDO recomandă ca destinaţia imobilelor ce trebuie retrocedate şi care găzduiesc şcoli sau spitale să fie menţinută doar şapte - zece ani, în contextul în care proiectul iniţial al legii retrocedărilor elaborat de Guvernul Ponta prevedea ca termenul să fie de 20 de ani.

Premierul a explicat că impozitul de 85% impus celor care cumpără drepturi litigioase este acceptat de CEDO.

Noul act normativ prevede trei etape ale rezolvării problemei: restituiri în natură pe plan local, restituiri în natură decise la Bucureşti şi despăgubiri.

Proiectul prevede că, până la 1 ianuarie 2016, terenurile şi imobile se vor restitui în natură la nivel local. Pentru terenuri, restiturile se pot face şi pe alte amplasamente, dar în aceeaşi localitate.

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a identificat mii de hectare de teren agricol şi intravilan, precum şi un număr semnificativ de imobile care ar putea fi folosite pentru despăgubiri. Terenurile retrocedate vor fi acordate de administraţiile locale sau de Agenţia Domeniilor Statului (ADS).

Cum se acordă despăgubirile

Dacă termenul de 1 ianuarie 2016 nu va fi respectat, ANRP va amenda autorităţile responsabile cu până la 500.000 de lei. În a doua etapă, solicitările foştilor proprietari care au rămas nerezolvate vor fi centralizate la Bucureşti, la ANRP. Aici se vor căuta soluţii tot pentru restituiri în natură – de exemplu, din patrimoniul ministerelor.

A treia etapă este cea a acordării despăgubirilor. La ora actuală, ANRP anticipează că despăgubirile vor ajunge la 8 miliarde euro.

Foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017,în limita a 10% pe an din suma punctelor.

Evaluarea imobilului obiect al deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării in vigoare a legii şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. Numărul de puncte se stabileşte dupa scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.

În termen de 3 ani de la primirea deciziei de compensare, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, titularul care face dovada că a participat la cel puţin trei licitaţii naţionale de imobile şi nu a valorificat punctele în cadrul acestora poate opta pentru plata echivalentului acestora şi în numerar.

Impozit de 85% pentru samsarii imobiliari

Proiectul include şi un capitol distinct cu reguli de impozitare, în care se arată că acordarea punctelor stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, nu generează venituri impozabile. Prin derogare de la prevederile Codului fiscal, veniturile obţinute de contribuabilii persoane fizice, persoane juridice şi orice alte entităţi, altele decât foşti proprietari, moştenitori legali sau testamentari ai acestora, sunt venituri impozabile.

În cazul în care sunt realizate creanţe asupra statului român prin valorificarea punctelor sub forma achiziţionării de imobile la licitaţia publică, impozitul datorat se calculează, prin aplicarea unei cote de 85% asupra bazei impozabile.

Baza impozabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea punctelor acordate şi preţul plătit foştilor proprietari sau moştenitorilor legali sau testamentari ai acestora pentru achiziţionarea creanţei. În cazul în care din documente nu rezultă preţul plătit foştilor proprietari sau moştenitorilor legali sau testamentari ai acestora pentru achiziţionarea creanţei, baza impozabilă este valoarea punctelor acordate.

Liderii greco-catolici au cerut amânarea legii

Liderul Bisericii Greco-Catolice din România, cardinalul Lucian Mureşan, i-a cerut premierului Victor Ponta să amâne asumarea răspunderii în privinţa legii proprietăţilor. Mureşan a invocate faptul că Bisericile Romano-Catolică şi Greco-Catolică nu a fost consultate la elaborarea proiectului de act normativ.

„Considerând că acest proiect de lege ne afectează direct, vă solicităm să amânaţi asumarea răspunderii pe acest proiect de lege până la sfârşitul lunii aprilie, dându-ne astfel timp să aducem amendamente la articolele proiectului de lege care ne privesc“, se arată într-o scrisoare trimisă premierului Victor Ponta.

Cardinalul Mureşan, care este şi preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România, consideră fireşti consultarea şi implicarea celor ale căror proprietăţi au fost confiscate de către comunişti.

Premierul Ponta a explicat, ieri, că Guvernul va ţine seama şi de

amendamentele cultelor religioase pe care le va discuta marâea viitoare.

Proiectul legislativ privind restituirea proprietăţilor a fost criticat şi de asociaţiile de proprietari.

Astfel, Uniunea Naţională a Asociaţiilor Proprietarilor Expropriaţi din România (UNAPER) consideră că Guvernul, prin acest act normativ, nu intenţionează să despăgubească proprietarii, ci să-i oblige să-şi vândă drepturile „samsarilor“.  Aceştia ar urma să fie din nou beneficiarii principali ai acestei proceduri de restituire în natură, după ce acţiunile la Fondul Proprietatea au fost cumpărate în principal tot de aceştia, cred reprezentanţii UNAPER.

De asemenea, Asociaţia pentru Proprietate Privată (APP) a afirmat că proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate este unul „nerealist, discriminatoriu şi nefuncţional“.

APP consideră că „varianta legislativă pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea demonstrează că nu se doreşte rezolvarea problemei, ci amânarea la nesfârşit“.

Ce înseamnă angajarea răspunderii

Angajarea răspunderii este o procedură prevăzută de Constituţie care permite Executivului să obţină rapid aprobarea unui proiect de lege. Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată de Parlament.

Dacă Guvernul nu a fost demis , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.