Modificarea Codului de Procedură Penală: ce a vrut PSD şi ce i-a ieşit
0
Modificările la Codul de Procedură Penală, operate de PSD, ascund o intenţie mârşavă, însă concretizată aiurea din punct de vedere juridic.
Senatul a modificat, în calitate de primă cameră decizională, Codul de Procedură Penală, însă intenţia clară de a-i scăpa pe cei penali de arestul preventiv a fost trădată de practică. Pe scurt, aleşii PSD la una s-au gândit, dar alta le-a ieşit.
Articolul 202 din Codul de Procedură Penală, care stabileşte condiţiile generale de aplicare a măsurilor preventive, are următoarea formulare: „Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune (…)“. În forma adoptată de senatori, articolul 202 are următoarea formulare: „Măsurile preventive pot fi dispuse dacă din probe rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală (…)“.
La prima citire, e lesne de observat că s-a eliminat sintagma „suspiciune rezonabilă“. De aici se ridică întrebările: cât de mult cântăreau cele două cuvinte? Eliminarea acestei sintagme are rolul de a-i constrânge pe judecători, în sensul în care magistraţii vor putea dispune mult mai greu măsura arestului preventiv? Elenina Nicuţ, specialist în drept constituţional, crede mai degrabă că nu. „În opinia mea, modificările nu au sens. Dacă ne uităm cu atenţie, vedem că schimbările au fost operate doar la articolul privind condiţiile generale de aplicare a măsurilor preventive. Dar în categoria măsurilor preventive intră: reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă. Însă articolele care se referă explicit la fiecare măsură în parte au rămas neschimbate“, spune avocata Elenina Nicuţ.
Într-adevăr, dacă ne uităm la articolul 223, referitor la condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive, vedem vechea formulare: „Măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune (…)“. Aşadar, sintagma „suspiciune rezonabilă“ rămâne în Codul de Procedură Penală.
În plus, Elenina Nicuţ critică maniera în care cei trei parlamentari ai Puterii (Ioan Chelaru, Ovidiu Donţu şi Cristiana Anghel) au formulat modificările. „Din punct de vedere terminologic, formularea este aiuristică. Cei trei spun aşa: «dacă din probe rezultă indicii temeinice». Aşa ceva nu are logică, deoarece proba este mai grea decât indiciul. Nu poţi să ai probe din care să rezulte indicii. Deci aleşii sunt repetenţi la tehnică legislativă“, spune expertul contactat de „Adevărul“.
„Revenirea la lucruri palpabile“
Senatorul PSD Ovidiu Donţu, unul dintre iniţiatorii amendamentului, spune că legea actuală este prost formulată, că înainte era mai bine. „Noţiunea de «suspiciune rezonabilă» nu este specifică dreptului românesc. De 30 de ani avem practica cu «indicii temeinice». Apariţia unui termen nou în Codul de Procedură Penală, după părerea mea, creează confuzii. Nu înţeleg de ce se face atâta caz. Am propus revenirea la lucruri palpabile. Este un Cod foarte prost. Sunt probleme foarte mari, iar Ministerul de Justiţie ar trebui să le strângă şi apoi să corecteze ce nu merge“, a spus Donţu pentru „Adevărul“.
Cristiana Anghel, „senatoarea grevistă“ care şi-a aşternut şi ea semnătura pe amendamentul care a modificat Codul de Procedură Penală, a instat tot pe argumentul istoric. „Textul pe care l-am propus eu, împreună cu alţi doi colegi ai mei, este textul făcut de Dongoroz (n.r.- Vintilă Dongoroz, profesor universitar de drept penal în perioada comunistă) , care este părintele dreptului penal la noi în România. 30 de ani a funcţionat după el şi nimeni nu a avut ce să-i reproşeze. Nu este un Cod de Procedură Penală făcut pentru parlamentari, aşa cum se spune. Eu am spus un lucru pe care îl susţin sus şi tare: nu voi vota niciodată arestarea preventivă a unui coelg de al meu pentru că nu sunt nici judecător, nici Dumnezeu“, a spus Anghel.
„Nu putem să-i controlăm“
Când vorbesc despre practica juridică veche de 30 de ani, Donţu şi Anghel pledează, de fapt, pentru vechiul Cod de Procedură Penală, care a fost în vigoare din 1968 până la 1 februarie 2014. De fapt, amendamentul lor nu este decât o reformulare a unui articol din Vechiul Cod de Procedură Penală.
De fostul Cod şi-a amintit, oarecum nostalgic, şi premierul Victor Ponta, fost procuror. „Eu spun că poţi să documentezi, fără niciun fel de problemă, dosare penale, aşa am făcut eu şi cei care eram procurori înainte de intrarea în vigoare a noilor Coduri. La fel au făcut procurorii DNA înainte, şi la fel vor face în continuare“, a spus Ponta, într-o emisune la Digi 24. Întrebat, de ce îşi doresc, totuşi, parlamentarii să schimbe neapărat această formulare, Ponta a răspuns iritat: „Am o mare rugăminte. Dacă tot îl aveţi aici pe primul ministru, nu mă întrebaţi de activitatea Guvernului? Nu am participat la şedinţa Senatului, ar trebui să vorbesc despre ceva la care nu am participat“.
Ponta nu a participat la votul din Senat, el fiind deputat, însă a dat undă verde pentru aprobarea modificării. Amendamentul a fost votat cu 88 de voturi „pentru“, 26 „împotrivă“ şi patru abţineri. Cifrele arată că PNL a votat din nou alături de PSD împotriva Justiţiei, pentru că PSD nu are decât 78 de parlamentari, dintre care oricum mulţi au lipsit.
Liberalii au încercat să găsească o explicaţie. „Eu eram la Antena 3. Au fost 26 de liberali care au votat împotrivă. Nu putem să-i controlăm pe toţi, să-i strângem de gât. Fiecare vot este pe propria conştiinţă. Când este vot secret, fiecare îşi face de cap. Noi, la Comisie, am votat împotrivă. În plen, au fost câţiva rătăciţi, care, probabil, se simt cu musca pe căciulă. Decizia politică a fost să votăm împotrivă. PNL nu este de acord cu această lege, dar nu îi poţi forţa“, a căutat scuze senatorul PNL Cristian Bodea. Norocul liberalilor s-a numit Cristiana Anghel, care a propus vot secret. Iar majoritatea PSD a aprobat imediat dorinţa senatoarei PC, aşa încât aleşii şi-au putut ascunde votul.
Legea va trece şi de Cameră
Deputatul PSD Florin Iordache spune că votul din Senat va fi repetat şi în Camera Deputaţilor. „A fost un vot majoritar, ceea ce însemană că PSD şi PNL au votat-o. În aceste condiţii, şi la Cameră va fi adoptată în forma ieşită de la Senat. Important este să fie şi o dezbatere la Cameră, cu mediul academic, cu specialiştii în drept. Trebuie să ascultăm toate părerile, şi de la Parlament, şi de la cei care o aplică“, a spus deputatul PSD Florin Iordache, vicepreşedintele Comisiei Juridice. Dacă PSD a decis deja că legea va trece, dezbaterile urmează să se poarte doar de ochii lumii.
Citeşte şi:
Senatul a adoptat astăzi, prin vot secret, amendamentul depus de Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD), prin care arestarea preventivă se va putea dispune doar dacă există probe sau indicii temeinice, nu suspiciuni rezonabile, aşa cum arată acum legea. Proiectul urmează să ajungă în Camera Deputaţilor, forul decizional.
Premierul Victor Ponta a declarat, luni seară, în cadrul unui interviu la postul Digi 24, faptul că o persoană ar trebui încătuşată doar dacă e violentă şi pune în pericol integritatea poliţiştilor.
Ambasada SUA a precizat, miercuri, că urmăreşte îngrijorările generate de amendamentele propuse la Codul Penal, respectiv la Codul de Procedură Penală, subliniind că orice modificări trebuie analizate cu atenţie de toate părţile interesate, pentru a se asigura că nu subminează progresele recente obţinute în consolidarea statului de drept. La rândul său, misiunea diplomatică britanică a reamintit că Parlamentul este obligat să sprijine Justiţia.
Se încarcă comentariile...
