Guvernarea lor se remarcă printr-o anumită coerenţă, chiar rigoare formală. Ceea ce spuneau azi nu se schimba mâine. Aşa cum s-a întâmplat în vremea în care la Palatul Victoria s-au aflat Victor Ciorbea, Radu Vasile sau Emil Boc, de pildă.

Erau în trecutele Executive PDSR sau PSD foşti aparatcici din vremea PCR, oameni precum Nicolae Văcăroiu, cu o lungă experienţă la CSP, Şerban Mihăilescu sau Octav Cozmâncă, omul care şi-a consumat tinereţea şi şi-a ros coatele prin conducerea superioară a UTC slujindu-l pe Nicu Ceauşescu, care ştiau să pregătească aşa cum se cuvine documentele pentru şedinţele de guvern.

Legile organice nu trebuiau schimbate la nici 48 de ore de la promulgare fiindcă citite cu ceva mai multă concentrare se dovedea că ar fi conţinut pasaje contradictorii, omisiuni sau aberaţii.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre ceea ce se întâmplă din ianuarie încoace, în vremea actualei guvernări PSD-ALDE. Când se iau decizii complet aiurea care intră în contradicţie cu hotărârile adoptate săptămâna trecută. Când legile făcute pe genunchi, în grabă, de persoane nepricepute, promovate în funcţii doar datorită carnetului de partid şi slugărniciei arătate jupânului Liviu Dragnea se dovedesc pline de greşeli, de aberaţii, de prevederi în scandaloasă contradicţie cu ceea ce s-a promis în campanie.

Presa dezvăluie aproape zilnic cum ceea ce declară premierul Mihai Tudose nu se pupă defel cu cele declarate doar cu două ore înainte de preşedintele PSD, mega-escrocul Liviu Dragnea, cum însuşi stăpânul Teleormăniei una spune luni, alta marţi şi alta miercuri fiindcă în România de azi nimic nu mai e sigur, bine gândit ori previzibil. Noroc că nu prea mai avem industrie, căci altminteri sigur am reveni la economia de comandă care, din cauza indeciziilor în cascadă, ar merge chiar mai prost decât cea de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu.

Legea salarizării unitare, prezentată drept una de importanţă istorică de jupânul Dragnea, plezneşte deja din toate încheieturile.

Trecem peste faptul că, în fapt, ea nu repară nici o nedreptate, nu rectifică nici o inechitate. Că nu se pun deloc în aplicare cele promise în campania electorală legate de priorităţile viitoarei guvernări - salariile din sănătate şi din educaţie - şi că primii care beneficiază de efectele ei, prin mega-măririle de indemnizaţii şi sume forfetare sunt aleşii, parlamentarii, noua nomenklatură care astfel şi-ar regăsi onoarea sau demnitatea. Aşa cum tot edictează ca o păpuşă stricată dl. Călin Popescu-Tăriceanu. Ca şi cum banii în plus le-ar da ceva ce nu pot avea prin însăşi esenţa fiinţei lor inşi precum Corneliu Bichineţ ori Liviu Pleşoianu. 

Cu fiecare zi ce trece se dovedeşte că legea croită şi cu care se tot umflă în pene damicela Lia Olguţa Vasilescu ot Craiova este una complet aiurea, care nu dă, ci ia bani tocmai acelor categorii socio-profesionale declarate în campania electorală drept priorităţi în cazul în care PSD a ajuns la guvernare.

Nu mai departe decât în şedinţa de guvern de ieri a trebuit adoptată o Ordonanţă de urgenţă al cărei rost este acela de a corecta o aberaţie ce-i lăsa fără bursă pe medicii rezidenţi.

Între timp, am descoperit pe pielea proprie că prevederea din Legea unitară a salarizării referitoare la acordarea sporului de doctorat duce la amputări salariale. Primii care vor pierde la leafă sunt profesorii, îndeosebi universitarii. Celor cărora li s-au promis măriri ce ar fi trebuit să intre în plată încă din iulie 2017, amânate pentru ianuarie 2018. În cazul multor salarii, cei 50% din salariul minim pe economie reprezentat de cuantumul sporului de doctorat prevăzut de noua lege reprezintă mult mai puţin decât cele 15% din salariul brut de încadrare din vechea legii salariale. Afectaţi îndeosebi vor fi profesorii universitari plini. Cei cărora nu li s-a acordat nici mărirea salarială de 15% din ianuarie 2017, anunţată cu surle şi trâmbiţe de Dragnea, Grindeanu, Vasilescu, Firea, scandalagiul Codrin Ştefănescu.

Şi uite aşa guvernul condus de Mihai Tudose mai dovedeşte încă o dată că şi-a început activitatea cu stângul.

Au repetat ei, pesediştii, până la suprasaturaţie, că nu vor face ceea ce au făcut Traian Băsescu şi Emil Boc. Că nu vor mai tăia salarii. Totuşi o vor face după metoda hoţilor de buzunare. În primul rând din cauza analfabetismului profesional al ministresei plagiatoare şi cu condicuţă la DNA pe nume Lia Olguţa Vasilescu. Pe care de acum încolo o voi numi Olguţa Pickpocket. Olguţa - hoaţa de buzunare.