Iohannis, discuţie cu Merkel despre graţiere: „S-a arătat îngrijorată că anumite demersuri iniţiate să nu afecteze combaterea corupţiei în România“

Preşedintele Klaus Iohannis a avut o discuţie cu cancelarul Germaniei FOTO Facebook

La iniţiativa cancelarului german, preşedintele Klaus Iohannis a avut o disucţie telefonică cu Angela Merkel, care s-a arătat îngrijorată de iniţiativa Guvernului de aplica o graţiere şi de a modifica Codurilor Penale.

„Am avut astăzi o foarte bună discuţie telefonică cu Angela Merkel, la iniţiativa Cancelarului german. Pe lângă temele comune de politică externă, am vorbit şi despre continuarea luptei anticorupţie şi angajamentul meu ferm în această direcţie. Cancelarul german şi-a exprimat întreaga susţinere pentru eforturile de menţinere a progreselor făcute de ţara noastră, dar s-a arătat îngrijorată ca anumite demersuri iniţiate în această perioadă să nu afecteze combaterea corupţiei în România“, a anunţa preşedintele Klaus Iohannis, pe pagina sa de Facebook. 

Guvernul ia în calcul să-şi angajeze răspunderea pe ordonanţele graţierii şi a modificării legislaţiei penale, metodă ce necesită timp, care obligă  Opoziţia, din punct de vedere politic, să depună moţiune de cenzură, dar mai ales să sesizeze Curtea Constituţională.

După o întâlnire avută cu preşedintele PSD Liviu Dragnea şi cu copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Justiţiei Florin Iordache a anunţat, într-o discuţie cu reporterul Digi 24, că preferă varianta angajării răspunderii de către Guvern a celor două proiecte privind graţierea şi modificarea Codurilor Penale. Guvernul Grindeanu ia în calcul asumarea unui pachet întreg privind Justiţia, care să mai conţină, cel mai probabil, şi legea răspunderii magistraţilor.

Moţiune de cenzură

Spre deosebire de calea ordonanţelor de urgenţă, a căror efecte curg din momentul adoptării de către Guvern, angajarea răspunderii presupune o perioadă de timp mai mare, dar şi posibilitatea Opoziţiei de a avea un cuvânt de spus asupra proiectelor de lege. Din momentul în care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui proiect de lege, Opoziţia are la dispoziţie trei zile pentru a depune moţiune de cenzură împotriva Guvernului. „Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată “, se arată la articolul 114 din Constituţie.

Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedura privind organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă.

„Poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice“, se arată în scrisoarea lui Iohannis. Din acest moment, Parlamentul are la dispoziţie 20 de zile pentru a se constitui, în şedinţă comună, şi a adopta o hotărâre, care va conţine un punct de vedere consultativ. Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit, preşedintele emite decretul care cuprinde „problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia“, potrivit Legii Referendumului.