Inflaţie de prezidenţiabili pe dreapta

Partidele de dreapta, mai mici sau mai mari, şi-au stabilit repede candidaţi pentru alegerile prezidenţiale, deşi clamau coagularea dreptei şi susţinerea unui singur candidat

Toţi liderii partidelor de dreapta au spus sus şi tare că varianta cea mai bună pentru alegerile prezidenţiale este susţinerea unui singur candidat, agreat de toată lumea. Însă faptele lor spun altceva. Fiecare partid a avut grijă să propună viitorul prezidenţiabil, astfel încât dreapta a ajuns să strângă, oficial, trei candidaţi, iar al patrulea a ieşit la încălzire.

Ultimul sosit în lista prezidenţiabililor este Cristian Diaconescu. Fostul consilier prezidenţial cu trecut de stânga a fost lansat sâmbătă, de proaspătul preşedinte al PMP, Elena Udrea, drept candidatul partidului pentru Cotroceni. Diaconescu a primit dezinvolt oferta şi a trasat primul obiectiv din postura de candidat: unirea României cu Republica Moldova. „Accept candidatura. Vom vorbi mai multe zilele viitoare. Orice preşedinte al României trebuie să se gândească la reîntregirea neamului românesc”, a fost primul mesaj transmis de Cristian Diaconescu. Astfel, Diaconescu a arătat încă din start că va continua linia lansată de Traian Băsescu, care îşi dorea să facă din unire „viitorul proiect de ţară“. Totuşi, când au vorbit despre implicarea lui Traian Băsescu în alegerea lui Diaconescu, liderii PMP au oferit explicaţii care se bat cap în cap. „A existat o discuţie cu  preşedintele Traian Băsescu. Doar nu credeţi că mi-a venit pe loc ideea“, a spus Elena  Udrea. „Nu a existat vreo discuţie sau vreo consultare în acest sens cu preşedintele Băsescu“, a spus Diaconescu.

MRU vrea tandem cu Diaconescu

Cu două zile înainte de Congresul PMP, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu şi-a reconfirmat candidatura, chiar dacă a obţinut la alegerile europarlamentare doar 2% din voturi. „Candidatura mea la prezidenţiale rămâne în picioare, este foarte fermă. Începând de azi sunt în campania pentru prezidenţiale“, a anunţat Ungureanu. Deşi are şanse minime să-i urmeze lui Traian Băsescu, Mihai Răzvan Ungureanu s-a gândit deja şi la posibile tandemuri preşedinte –premier. „Un tandem Ungureanu - Diaconescu sună bine. Cum sună bine şi un Papahagi în fruntea PMP. Nu scot din calcul nici tandemul Ungureanu – Iohannis“, a afirmat liderul Forţei Civice, semn că rămâne deschis la negocieri cu orice partid de dreapta. Anunţul lui MRU a venit imediat după ce negocierile dintre PNL şi Forţa Civică privind o fuziune au eşuat. De altfel, MRU a taxat atitudinea liderilor PNL şi PDL, care nu bagă în seamă micile partide de dreapta. „Nu există vot de dreapta care să fie aruncat la coş. Cele zece puncte se pot lua de la Forţa Civică, PMP şi independenţi. Succesul în toamnă nu poate fi dat doar de două partide mari. Salutăm intenţia de fuziune PNL-PDL, dar când trasezi graniţe faţă de alte partide faci paşi greşiţi. Trebuie mult tact şi viziune“, a spus Ungureanu.

Predoiu sau Iohannis?

PNL, aflat sub oblăduirea temporară a lui Klaus Iohannis, urmează să decidă candidatul la alegerile prezidenţiale în urma Congresului de la finalul lunii iunie. Până atunci, însă, primarul Sibiului a anunţat, din calitatea de lider interimar, că ia în calcul înscrierea în cursa pentru Cotroceni, dacă formaţiunea i-o va cere. De altfel, el le-a cerut deja liberalilor să discute candidatura sa la nivelul organizaţiilor judeţene, iar câteva fiefuri liberale şi-au exprimat deja susţinerea. Primul semn de sprijin a sosit chiar în ziua în care fostul lider PNL, Crin Antonescu, şi-a anunţat retragerea din cursa pentru Cotroceni.  „Dacă în  anul 1866 liberalii au perfectat aducerea lui Carol I, devenit rege al României, acum, în anul 2014, tot liberalii, şi noi, liberalii sibieni, vom propune ca tot un neamţ, în persoana domnului Klaus Iohannis, să conducă România“, a transmis, la acea dată, preşedintele PNL Sibiu, Mircea Cazan.

Într-o astfel de poziţie şi cu susţinerea liberalilor, Iohannis are toate şansele să ajungă prezidenţiabilul alianţei PNL-PDL, dar cu o condiţie: să fie mai bine cotat în sondaje decât adversarul său, prim-vicepreşedintele democrat-liberal Cătălin Predoiu. Concret, candidatul comun al celor două partide de dreapta va fi ales după ce fiecare formaţiune îşi aruncă prezidenţiabilul în lupta internă, din cadrul alianţei. Duelul va fi măsurat sociologic, în credibilitate şi intenţie de vot, după cum a explicat chiar Iohannis, în emisiunea „După 20 de ani“, difuzată de Pro TV.

„Eu vorbesc despre mine ca despre un posibil candidat al PNL. După ce Congresul va stabili cine e al nostru, vom intra într-o fază de sondaje cu Predoiu, vom vedea ce arată sondajele. Dacă sondajele arată o diferenţă mare, e simplu“, a explicat Iohannis. La fel de încrezător în forţele proprii este, însă, şi Predoiu. La scurt timp după demararea negocierilor dintre partidul său şi liberali, liderul PDL s-a prezentat drept „cea mai potrivită persoană pentru funcţia prezidenţială dintre cei care şi-au anunţat intenţia sau disponibilitatea să candideze la Preşedinţie“.

Neamţu, şubrezit
Un alt lider de dreapta care îşi anunţase intenţia de a candida pentru alegerile prezidenţiale este Mihail Neamţu. Însă, după ce micul său partid, Noua Republică, nu a reuşit să obţină nici măcar 1% la alegerile europarlamentare, Neamţu are probleme de legitimitate chiar printre colegi, unii cerându-i demisia.Lucrurile se vor lămuri tot printr-un congres, în această vară.

„ O chestiune de negociere şi orgoliu“

Analistul politic Radu Magdin crede că formaţiunile de dreapta au urmărit un singur scop atunci când au decis să-şi impună propriii candidaţi: negocierile pentru formarea noului guvern. „Fiecare partid de dreapta şi-a desemnat candidat propriu pentru că este o chestiune de negociere şi de orgoliu. Dacă ai un candidat în primul tur, automat vii cu electoratul tău şi poţi fi sigur că, în schimbul susţinerii tale, vei fi cooptat la guvernare, pentru că viitorul preşedinte va dori să-şi formeze propriul guvern. Aşa, fără candidat, fără voturile tale sigure, te poţi trezi că, deodată, nu mai eşti acceptat“, a spus Radu Magdin. Una peste alta, analistul crede că e o mişcare politică bună. „Este o tactică normală de campanie. Fiecare candidat aduce ceva în plus, încearcă să rupă cât mai mult din electorat. E o tactică foarte bună. Dacă ar fi un singur candidat, există riscul să apară uzura. În plus, atacurile adversarilor vor fi difuze, iar candidatul care va ajunge în turul doi va fi apărat“, a conchis Magdin.

Citeşte şi:

Udrea, despre candidatul PMP la prezidenţiale: A existat o consultare şi cu preşedintele Băsescu