Guvernul sprijină înfiinţarea Parchetului European
0
Guvernul sprijină propunerea Comisiei Europene (CE) pentru înfiinţarea Parchetului European, instituţie care să efectueze urmăriri penale şi să trimită în judecată, în instanţele din statele membre, persoanele care comit nereguli cu bugetul UE.
Decizia a survenit după o întâlnire avută, marţi, de premierul Victor Ponta cu Giovanni Kessler, directorul general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
„Premierul Victor Ponta a avut ieri, 3 iunie 2014, o întrevedere cu Giovanni Kessler, directorul general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) aflat la Bucureşti pentru a participa la un seminar dedicat măsurilor de combatere a fraudei şi corupţiei la nivelul fondurilor structurale şi de investiţii europene. Printre temele abordate la reuniune, domnul Kessler a menţionat si propunerea Comisiei Europene pentru instituirea Parchetului European, propunere pentru care Guvernul României şi-a exprimat tot sprijinul", se afirmă într-un comunicat de presă.
Comisia Europeană a propus, la 17 iulie 2013, instituirea unui Parchet European care să efectueze cercetări şi urmăriri penale, dar să aibă şi competenţa de a trimite în judecată, în instanţele din statele membre, persoanele învinuite de infracţiuni ce afectează bugetul UE.
În luna martie a acestui an, europarlamentarii au aprobat propunerea de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European, însă preşedintele Camerei Deputaţilor din România, Valeriu Zgonea, a transmis un aviz negativ, pe motiv că încalcă principiul subsidiarităţii, scrie Mediafax.
Parlamentul European consideră, pornind de la prezumţia participării tuturor statelor membre, că înfiinţarea unui Parchet European ar putea conferi spaţiului de libertate, securitate şi justiţie "o valoare adăugată deosebită, deoarece interesele financiare ale Uniunii şi, pe cale de consecinţă, interesele contribuabililor europeni trebuie protejate în toate statele membre".
Potrivit Regulamentului, Parchetul European ar trebui să beneficieze de independenţă deplină, atât faţă de guvernele naţionale, cât şi faţă de instituţiile UE, şi ar trebui să fie protejat de orice presiune politică.
Conform textului, după închiderea de către Parchetul European a unui dosar privind delicte minore, parchetele naţionale nu vor fi împiedicate să-şi continue cercetările în cauză şi să trimită dosarul în instanţă, în cazul în care legislaţia lor naţională o permite.
Senatul României şi-a dat acordul pentru înfiinţarea Parchetului European. În schimb, preşedintele Camerei Deputaţilor a trimis, anul trecut, un aviz negativ.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a transmis "avizul motivat" în 28 octombrie 2013, ultima zi în care se mai puteau trimite opiniile parlamentelor naţionale cu privire la înfiinţarea Parchetului European.
În document se precizează că propunerea de Regulament nu este "conformă cu principiul subsidiarităţii" din mai multe motive. Astfel, preşedintele Camerei Deputaţilor consideră că "valoarea adăugată a exercitării noii competenţe a UE în materie de urmărire penală nu a fost suficient motivată de către Comisie". Totodată, în "avizul motivat" se arată că, întrucât "o fraudă se comite la nivel naţional sau local, combaterea adecvată a acestei fraude depinde în primul rând de măsurile luate la acest nivel", astfel că o "competenţă exclusivă" a Parchetului European în cercetarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE ridică "neclarităţi privind respectarea principiului securităţii juridice, de vreme ce nu este supusă niciunei căi de atac".
Suedia, Marea Britanie, Olanda, Cipru, Ungaria, Irlanda şi Slovenia au trimis "avize motivate" din partea ambelor camere ale parlamentelor naţionale. Din partea Franţei, doar Senatul a avut o serie de obiecţii, la fel şi din partea Cehiei.
Se încarcă comentariile...
