Guvernul încearcă să oprească sacoşele cu bani negri. Cum pot cheltui candidaţii donaţiile în campaniile electorale

Dacian Cioloş vrea mai multă transparenţă

Executivul încearcă să oprească finanţarea campaniilor din bani negri, obligând partidele să transparentizeze circuitul banilor destinaţi pentru informare şi propagandă. Există însă şi câteva scăpări. Totuşi, este pentru prima dată în istoria postdecembristă a României când statul pare că se luptă cu mafia sponsorizărilor ilegale

Guvernul Cioloş a adoptat normele de aplicare a legii privind finanţarea campaniilor electorale cu scopul declarat de a asigura cât mai multă transparenţă şi un control „cât mai riguros“ al banilor pe care îi învârt partidele şi candidaţii. Pe scurt, Guvernul vrea să destructureze reţelele de finanţare din bani negri, bani care ulterior se întorc către sponsori prin contracte din bani publici oferite cu dedicaţie de politicieni. „Adevărul“ vă prezintă  procesul prin care statul încearcă să scoată aceşti bani banii la lumină, dar şi hibele legii.

Guvernul insistă ca toate operaţiunile financiare dedicate campaniei electorale să treacă prin bancă. De aceea, fiecare partid, alianţă sau candidat independent va trebui să-şi numească un mandatar financiar, cureaua de legătură între candidat şi instiuţiile statului pe partea financiară. Apoi, partidele, alianţele şi candidaţii independenţi vor fi obligate să prezinte  noi conturi bancare, „deschise în mod expres pentru campania electorală“. Toate aceste conturi vor fi înregistrare, în paralel, şi de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituţia care va supraveghea şi va controla toate operaţiunile financiare.„Plata cheltuielilor electorale poate fi efectuată numai prin virament bancar, din conturile bancare deschise la nivel central, judeţean sau al municipiului Bucureşti. De asemenea, toate operaţiunile financiare se fac prin mandatarii financiari ai partidelor“, se arată în normele de aplicare a legii finanţării partidelor politice şi campaniilor electorale.

Apoi, se stabileşte o sumă maximă pe care un candidat o poate cheltui în campanie, indiferent de tipul de alegeri. Plafonul maxim se calculează în funcţie de salariul minim. Spre exemplu, plafonul maxim de cheltuieli pentru un candidat la Primăria Capitalei înseamnă 150 de salarii de bază minime brute pe ţară. Mai exact, 157.500 de lei, aproximativ 35.000 de euro. Din această sumă se pot cheltui cel mult 40% pentru propagandă electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă; 30% către propagandă electorală online; 30% pentru cercetări sociologice; 20% pentru afişe electorale; 50% pentru broşuri, pliante şi alte materiale tipărite; 30% pentru închireri de spaţii şi transport. Numai că aici apare prima problemă. Nu ştim dacă aceste cheltuieli  trebuie raportate la plafonul maxim sau la banii strânşi efectiv de candfidat. „ Dacă un candidat nu strânge 35.000 de euro. Să spunem că strânge 10.000. Atunci el are voie să cheltuiască pentru propagandă TV 40% din 10.000 de euro sau din 35.000?“, se întreabă Nicuşor Dan. Legea tace. 

OBSTACOLE PENTRU PARTIDELE MICI
Mai există şi alte hibe. Spre exemplu,  Legea face practic imposibile campaniile de finanţare de masă. Adică mulţi cetăţeni să contribuie cu sume mici pentru a ajuta candidatul preferat. Cam ce a încercat Monica Macovei în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, unde a reuşit să strângă din mici donaţii (unele directe, altele online) suma de 200.000 de lei.  Donaţiile prin SMS sunt interzise, iar donaţiile online sunt posibile doar teoretic. Legea permite, însă normele metodologice adoptate de Guvern instituie o procedura birocratică foarte complexă pentru verificarea identităţii donatorului, indiferent de suma donată. Pentru a dona 5 lei online, donatorul trebuie să completeze un formular şi o declaraţie pe propria răspundere şi să le scaneze împreună cu cartea de identitate. O procedură lungă, descurajantă.

„Este inadmisibil să nu poţi colecta fonduri prin SMS sau printr-o formă simplă de donaţii online. De ce se poate în Statele Unite, în Europa Occidentală şi în România nu se poate? E inadmisibil ca în campania electorală, când oamenii sunt preocupaţi de alegeri şi sunt dispuşi să doneze pentru un partid nou, să nu putem primi donaţii în numele partidului. Că de obicei, vechile partide au avut grijă să pună cât mai multe obstacole pentru noii veniţi în politică, în speranţa de a-şi păstra monopolul“, a comentat Nicuşor Dan, preşedintele partidului Uniunea Salvaţi Bucurestiul şi candidat la Primăria Generală a Capitalei.

BANII ÎNAPOI

Cele două rânduri de alegeri din acest an vor fi, dintr-o anumită perspectivă, cobai legislativ. Pentru prima dată, cheltuielile de campanie vor fi rambursate de la bugetul de stat, prin AEP, cu două mari condiţii. Prima: partidele, alianţele politice şi candiaţii independenţi să obţină minimum 3% din totalul voturilor valabil exprimate. A doua: să se încadreze în limitele de cheltuieli stabilite de lege, pentru fiecare categorie de cheltuială electorală.

FINANŢAREA PARTIDELOR, TOT PRIN BANCĂ
Guvernul a înăsprit şi condiile de sponsorizare a partidelor politice. Astfel, donaţiile în bani a căror valoare depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară se vor efectua numai prin conturi bancare. Partidele primesc anual subvenţie de la bugetul de stat. Subvenţia este majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de către candidaţii femei şi cu numărul de mandate obţinute la alegerile locale şi parlamentare.