Guvernul atacă la CCR pomana electorală a PSD. Cioloş: Nu contestăm nevoia de mărire a salariilor bugetare, dar e nevoie de corectarea unor inechităţi

Premierul Dacian Cioloş a anunţat, marţi, că Guvernul atacă la Curtea Constituţională legea privind majorările salariale pentru medici şi profesori, votată ieri de PSD în Parlament, în ciuda faptului că nu a existat cvorum.

UPDATE Dacian Cioloş: „În comisii se discutau amendamente care nu erau formulate clar. Legislaţia spunea că e nevoie de un punct de vedere al Guvernului.  La întrebarea secretarului de stat dacă s-a făcut o analiză de impact, preşeidintele a spus că e un „impact devastator”. Legea Responsabilităţii Fiscale spune că, cu 180 înainte de terminarea mandatului unui Guvern nu se pot face legi cu impact fiscal“, a spus Cioloş care a punctat faptul că nu sunt formulate clar sursele finanţării unor asemenea majorări.  

De asemenea, premierul susţine că a fost încălcat şi principiul bicameralismului. „Nu mai discut despre partea de cvorum, aceasta ţine de procedura internă a Parlamentului“, a mai spus acesta. Suntem nevoiţi să cerem un control de constituţionalitate. Cerem controlul de constituţionalitatea pe partea de lege modificată, nu şi pe Ordonanţa iniţială“, a mai subliniat premierul. 

„Ordonanţa 20 e în Parlament de câteva luni de zile. Era timp de o dezbatere reală. Dincolo de aceste lucruri care ţin de Constituţie şi legislaţie, această lege aşa cum a fost votată afectează nişte principii:

Guvernul nu a contestat şi nu contestă nevoia de mărire a salariilor în sectoare bugetare. De aceea am şi venit cu Ordonanţa 20. Însă am spus că pentru noi e esenţial corectarea unor inechităţi din sistem“, a adăugat Dacian Cioloş.

În plus, liderul Guvernului a punctat faptul că forma actuală a legii ar adânci inechităţile salariale. 

„Pentru mine, a guverna responsabil şi cu bun simţ înseamnă a ne pune întrebări.  Aşa cum a fost modificată OUG ea adânceşte inechităţile salariale pe care noi voiam să le corectăm. O să reînceapă discuţiile despre corectarea inechităţilor. Impactul bugetar este de aproximativ 4,8 miliarde. Am văzut poziţia domnului Dragnea cum că avem bani pentru că nu am făcut investiţii“, a completat Cioloş. 

PSD, alături de ALDE, UDMR şi minorităţi au reuşit să treacă în Parlament o lege prin care salariile în educaţie şi sănătate au fost mărite. Cu 184 de voturi „pentru“ şi doar o abţinere, sub patronajul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, şi în lipsa liberalilor ieşiţi din sală, susţinătorii iniţiativei le-au făcut un nou cadou electoral votanţilor care vor fi chemaţi la urne la 11 decembrie.

Cel mai mare impact bugetar al modificărilor salariale vizează personalul din educaţie şi din sănătate, de 2,9 miliarde de lei. Practic, sunt majorări cu o medie de 15% ale salariilor de bază pentru personalul din sănătate, inclusv cel administrativ, de la 1 decembrie 2016 (1,1 miliarde de lei) şi pentru personalul din învăţământ, de la 1 ianuarie 2017 (1,8 miliarde de lei).

De această lege se vor bucura şi cei din sistemul de asistenţă socială, în special cei de la vârful instituţiilor. În urma acestor modificări, un director de unitate de asistenţă socială poate avea o creştere de salariu de până la 54%, de la 4.212 lei la 6.498 de lei, iar în cazul unui asistent social ar putea fi de 38% de la 2.382 de lei la 3.297 de lei. 

De ce e ilegală pomana electorală

Guvernul a susţinut că majorările salariale votate de PSD încalcă Legea responsabilităţii fiscal-bugetare. „Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar“, arată articolul 9 al Legii privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Iar articolul 110 din Constituţie prevede că „Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale“. Aşadar, Executivul nu poate majora pensii sau salarii cu jumătate de an înainte să expire mandatul Parlamentului (19 decembrie, în cazul Legislativului actual). Ordonanţa de urgenţă din vară, care prevedea majorări salariale treptate, a fost publicată în Monitorul Oficial în 9 iunie, deci cu numai 10 zile înainte de a intra în perioada celor şase luni de interdicţie.

Liviu Dragnea susţine că Legea responsabilităţii fiscale se aplică doar Guvernului, nu şi Parlamentului. „Parlamentul nu poate fi oprit să adopte o lege, pentru că asta este esenţa democraţiei. Legea resposabilităţii fiscale se referă la interdicţia Guvernului, nu la Parlament. Nicăieri în lume un Parlament nu poate fi oprit să legifereze“, a susţinut Dragnea, arătând că,  în acest caz, vorbim de o lege care aprobă o ordonanţă de urgenţă, deci responsabilul final e Parlamentul, nu Guvernul. Îl contrazice chiar Legea responsabilităţii fiscale. mai exact articolul 2.

„Dispozitiile prezentei legi se aplică autorităţilor, instituţiilor şi entităţilor publice prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice“, arată, aparent ambiguu, articolul 2. Însă mergem mai departe la art.2 pct 30 din Legea 500/2002, care defineşte noţiunea de instituţii publice ca „denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice“. Aşadar, nici Parlamentul nu poate adopta, cu şase luni înainte de alegeri, legi care să majoreze pensii şi salarii. Practic, legea responsabilităţii fiscale, aşa cum îi spune şi numele, are rolul de a bloca pomenile electorale cu care vin partidele din patru în patru ani. Invocând această prevedere, Guvernul are toate şansele să blocheze pomenile electorale la CCR.