Graţierea corupţilor, respinsă de magistraţi. Nu încă şi de Senat

Şerban Nicolae a modificat legislaţia penală cu zâmbetul pe buze

Graţierea faptelor de corupţie, propusă de senatorul PSD Şerban Nicolae, a fost criticată de instituţiile de bază ale sistemului judiciar, dar şi de preşedintele Klaus Iohannis şi de premierul Sorin Grindeanu. Ba chiar şi Liviu Dragnea s-a arătat împotrivă. Totuşi, Comisia Juridică a Senatului a amânat cu două săptămâni dezbaterea amendamentelor

„Dacă s-ar graţia corupţii, s-ar da un semnal total greşit în societate. Contez pe realismul şi pe buna-credinţă a parlamentarilor. Dacă s-ar continua cu astfel de iniţiative, cu siguranţă am avea reacţii foarte puternice din partea societăţii“, a reacţionat  Klaus Iohannis, după ce liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, a depus mai multe amendamente prin care corupţii ar scăpa din puşcării. La rândul său, premierul Sorin Grindeanu s-a dezis de iniţiativa colegului său de partid. „Guvernul nu susţine amendamentul. Noi am trimis un proiect de lege în Parlament care nu avea prevăzute aceste lucruri. Acel amendament nu este susţinut de către Guvern“, a afirmat premierul la postul public de radio.

Chiar şi Liviu Dragnea, şeful lui Şerban Nicolae pe linie de partid, s-a arătat împotrivă, însă cu nişte nuanţe. „Eu nu susţin o lege a graţierii pentru fapte de corupţie. Categoric, nu. Pe de altă parte, nu e cazul să ne inflamăm, pentru că orice parlamentar poate depune amendamente. Dar transmit Guvernului: doar legea graţierii nu rezolvă problema din penitenciare! Ministrul Justiţiei trebuie să aibă o discuţie cu preşedintele CEDO şi apoi să conceapă un plan complex pentru rezolvarea problemei“, a spus Liviu Dragnea, cel care ar fi printre beneficiarii acestei legi dacă amendamentele lui Şerban Nicolae ar trece. Dragnea este judecat în acest moment pentru instigare la abuz în serviciu şi fals intelectual, ambele infracţiuni pentru care se aplică graţierea propusă de colegul său de partid. Deci chiar dacă ar fi condamnat, Dragnea n-ar ajunge după gratii.

Opoziţia nu crede în vorbe
Raluca Turcan, preşedintele interimar al PNL, i-a cerut lui Liviu Dragnea fapte, nu vorbe. „Nu cred în buna-credinţă a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, pentru că ne-a dat până acum suficiente motive. Este un comportament identic cu cel pe care îl afişa şi în privinţa ridicării imunităţii unor parlamentari: declarativ susţinea una, la vot PSD proceda invers. Prin urmare, dacă Liviu Dragnea vrea să fie crezut de cineva când se delimitează de amendamentele lui Şerban Nicolae, atunci să le solicite tuturor senatorilor PSD să îşi ia angajamentul scris şi nominal că nu vor vota amendamentele şefului lor de grup. O altă soluţie este să-i ceară lui Şerban Nicolae să-şi retragă din proprie iniţiativă amendamentele la Legea graţierii, astfel încât acestea să nu poată fi supuse votului în plenul Senatului“, a reacţionat Turcan.

Nu cred că partidul îmi va cere să retrag amendamentele. Şerban Nicolae, liderul senatorilor PSD

CSM avizase cu totul altceva
Discuţiile despre proiectul legi graţierii au avut ecou şi la prezentarea raportului de activitate pe 2016 al Ministerului Public. Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi a spus că nu vrea să comenteze amendamentul lui Nicolae Şerban. Ea a arătat că a transmis un punct de vedere la Consiliul Superior al Magistraturii şi îşi însuşeşte în totalitate observaţiile tehnice făcute la acel moment. „În opina noastră, graţierea nu ar trebui să se aplice celor care au comis fapte de corupţie şi totodată nu ar trebui să se aplice atunci când prejudiciile care au fost cauzate statului nu au fost recuperate”, a mai spus procurorul-şef al DNA.

Întrebată despre acelaşi amendament, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, a spus: „Noi am discutat în şedinţa ultimului Plen al CSM acele propuneri asupra cărora ni s-a solicitat un aviz, un punct de vedere. Evident că noi am propus amendamente şi în forma aceea am trimis Comisiei juridice”.  CSM a avizat pozitiv pe 28 februarie proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, dar cu două observaţii majore: unul priveşte reducerea limitei maxime de pedeapsă de la 5 la 3 ani, iar cel de-al doilea printre beneficiari să fie şi minorii, condamnaţi în regim special. În primul caz, motivul este acela că atunci când magistraţii au condamnat o persoană la 5 ani de închisoare, este consecinţa săvârşirii unei fapte grave. În Consiliu nu s-a discutat despre graţierea faptelor de corupţie. Avizul CSM este consultativ.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat despre amendamentul lui  Şerban Nicolae că „dacă vorbim riguros”, nu se graţiază corupţii, ci pedepsele pentru faptele de corupţie. „Am aflat şi eu din presă de iniţiativa aceasta. Ministerul Justiţiei a dat aviz pe proiectul iniţial şi noi ne menţinem avizul dat la momentul respectiv”, a spus ministrul. Iniţiativa pentru această lege a aparţinut fostului ministru al Justiţiei, Florin Iordache. Toader a subliniat că nu există acţiune penală producătoare de prejudiciu fără acţiune civilă în recuperarea prejudiciului. „Exclus, cum să nu se recupereze prejudiciul? Este o iniţiativa personală, nu-i a Ministerului Justiţiei, să o susţină dânsul”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Şerban Nicolae amână discutarea Legii graţierii
Comisia juridică din Senat a amânat dezbaterea asupra Legii graţierii, în condiţiile în care proiectul de lege se afla primul pe ordinea de zi. Social-democratul Şerban Nicolae, preşedinte al Comisiei şi autor al mai multor amendamente prin care vrea graţierea unor fapte de corupţie, a fost cel care a supus la vot ca în primul rând să fie dezbătut un proiect de lege referitor la condiţiile din penitenciare. După dezbaterea proiectului, care a durat mai bine de trei ore, tot Şerban Nicolae a solicitat suspendarea şedinţei şi amânarea discutării Legii graţierii pentru 21 martie.