Gânduri la moarte lui Cioabă – ipocrita relaţie a politicienilor români cu liderii rromilor

Există o complicitate urâtă, necreştină şi îndreptată total împotriva intereselor comunităţii rrome, o complicitate între liderii politici români şi lideri ai rromilor, o asociere de tip mafiot – ca mai toate asocierile din mafia politico-ecomomică din România prin care au fost fraudate fondurile europene, a fost jefuit bugetul statului ori au fost privatizate obiective şi resurse economice de interes strategic.

Moartea lui Florin Cioabă, unul dintre cei mai cunoscuţi lideri ai rromilor din România, ne-a oferit prilejul de a fi martorii unui spectacol vulgar şi infestat de ipocrizie. Privind gesturile şi declaraţiile care formează miezul deplorabilei afaceri politice în care a fost transformată moartea unui om – de la condoleanţele rostite la TV, în ”prime-time”, de diferiţi lideri politici, prin care aceştia îşi exprimă regretul de circumstanţă şi caută un câştig electoral cât de mic de pe urma celui decedat, până la solicitarea cel puţin deplasată (gândindu-ne la comorile ”regale” prezentate de Cioabă într-un reportaj TV, ”coroana” de aur masiv cu pietre preţioase, sceptrul de aur masiv etc. am fi îndreptăţiţi să folosim o expresie chiar mai severă, însă tristeţea momentului ne opreşte!) adresată guvernului de către familia mortului, prin care se cere, nici mai mult, nici mai puţin decât achitarea notei de plată de câteva sute de mii de euro pentru spitalizarea lui Cioabă – am avut senzaţia că se doreşte mai mult a se profita de tristul eveniment şi mai puţin a se exprima sentimentele sincere, creştineşti, de pomenire a celui care a fost Florin Cioabă.

Totuşi, moartea acestui om ne oferă şi o altă oportunitate, nu doar aceea – folosită de politicieni – de a fi ipocriţi. Plecarea la Dumnezeu a lui Cioabă ne determină să ne gândim dacă problema romilor reprezintă o prioritate pentru clasa politică românească şi europeană, dacă există cu adevărat voinţa politică de a-i integra pe rromi în societatea europeană, de a-i ajuta şi determina să-şi asume valorile şi normele de civilizaţie ale Uniunii Europene.

Să parcurgem câteva seturi de informaţii, în încercarea de a înţelege care este adevărata dimensiune a acestei probleme.

Câteva date statistice – relaţia români-rromi şi relaţia rromi-sistemul de sănătate

Compania de cercetare sociologică ”Operations Research” a realizat pentru Asociaţia ”Pro Democraţia”, în perioada 14 - 18 decembrie 2012, un sondaj de opinie cu privire la relaţia dintre romi şi români. Vă prezint câteva dintre rezultatele acestui sondaj:

Doua treimi dintre români cred că există o problemă cu rromii, în România. Atunci când aud cuvântul ”rrom”, 18% dintre cei chestionaţi au spus că se gândesc la cuvântul ”ţigan”, iar 15% la cuvintele ”furt / hoţie”.

64% dintre persoanele chestionate au spus că sunt de acord ca persoane de etnie rromă să locuiasca în Romania, 60% ca rromii să locuiască în localitatea lor, 54% ca nepoţii sau copiii lor să fie aşezaţi în bancă lângă copii rromi, 49% sunt de acord să se învecineze cu familii de rromi, 43% cu a avea prieteni de etnie rromă şi 28% sunt de accord ca rromii să facă parte din familia lor.

49% dintre români consideră că trebuie să fie alocate locuri rezervate pentru rromi în licee, iar 48 în învăţământul universitar.

43% dintre respondenţi au descris relaţiile dintre români şi rromi în zona de domiciliu ca fiind de colaborare, 23% au indicat ignorare reciprocă şi 12% le-au definit ca fiind conflictuale.

68% dintre respondenţi sunt de acord cu afirmaţia că rromii comit mai multe infracţiuni decât românii, 81% cu afirmaţia potrivit căreia rromii nu-şi dau copiii la şcoală, iar 95% consideră că toţi copiii rromi tebuie să meargă la şcoală. 36% consideră că majoritatea rromilor sunt infractori şi trebuie băgaţi la închisoare, iar 56% nu sunt de acord cu această afirmaţie.

Într-o cercetare realizată de Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii, s-a constatat că 45,7% dintre minorii rromi nu au beneficiat de vaccinurile incluse în Programul Naţional de Imunizare, care sunt obligatorii şi gratuite, iar 47% nu au mers la doctor pentru că fie nu aveau asigurare medicală, fie asigurarea nu acoperea serviciile de care aveau nevoie.

Alte câteva date statistice – cât s-a cheltuit în România pentru integrarea rromilor

Într-un articol publicat în Revita Online „Inovaţia Socială” (Ionescu Mariea (2011), „Costurile incluziunii rromilor din România până în 2010”, Revista Online Inovaţia Socială, 3(2): http://www.inovatiasociala.ro/articol/68/) suntem informaţi că „în perioada 1999 – 2008, prin schemele de investiţii (granturi) a fost alocată suma de 86,5 milioane €, cu destinaţie îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a minorităţii romilor din România. 12.6 milioane € au fost alocaţi de la bugetul de stat, un procent de 14% din suma totală, iar 74.8 milioane € au fost atrase de Agenţia Naţională pentru Rromi de la comunitatea europeană şi BIRD, un procent de 93%. Începând cu anul 2009 şi până în anul 2012, ANR a început implementarea a şase proiecte strategice, estimate la 25 milioane €. În alte patru proiecte strategice ANR este partener.”

Ce spune un jurnalist francez despre problema rromilor din România

În revista franceza „Causeur”, jurnalistul Alain Chotil-Fani afirmă în articolul „Rromii – un eşec european”, publicat în februarie 2013: „Rromii sunt cetăţeni europeni. Asta înseamnă că ei posedă drepturi şi sunt subiectul unor îndatoriri. În dezbaterile publce le sunt recunoscute fie doar drepturile – la libertate, la diferenţa culturală etc. – fie doar îndatoririle. Aşa că ei rămân rromi înainte de a fi cetăţeni, iar ca cetăţeni de ocazie sunt prea des victimele alese de reţele mafiote. Ţara lor de origine (a rromilor din România n.n.) le poate oferi o soluţie pentru această condiţie mizerabilă? Răspunsul este nu. Statul român nu se mişcă. Este blocat, însă nu dintr-un accident momentan, cum se poate întâmpla în toate democraţiile.

Statul român este defectuos prin însăşi esenţa sa. La peste 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, România rămâne la coada Europei, se epuizează în jocuri politice complicate şi, în ciuda sărăciei sale, nu profită de ajutorul financiar internaţional. Cetăţenii ţării au plecat şi o imensitate de naţionalităţi, luate împreună, nu formează o societate civilă. Românii oferă un spectacol dezolant, iar niciun proiect colectiv n-a putut apărea în timpul celor două decenii de după Ceauşescu. Problema rromilor o pune pe cea a democraţiei din România. Prin ricoşeu, ea stropeşte Europa.” (articolul integral poate fi lecturat, în lb. franceză, la adresa de Internet http://www.causeur.fr/roms-roumanie-ue,21078# )

În loc de concluzii – colaborarea între liderii politici şi liderii rromi: parteneriat civic sau asociere mafiotă?

Să sintetizăm: după mai bine de 20 de ani de pseudo-democraţie, relaţiile dintre români şi rromi nu înregistrează decât o ameliorare relativă. Starea materială şi de sănătate a comunităţii rromilor din România este la limita supravieţuirii – un sfat: să nu credeţi că vilele de neam prost şi limuzinele de lux neînmatriculate pe care le vedeţi prin cartierele locuite de rromi sunt definitorii pentru starea materială a acestei comunităţi, dimpotrivă, cei mai mulţi dintre rromi trăiesc în condiţii primitive, fiind lipsiţi de apă potabilă, electricitate, acces la educaţie şi la asistenţă medicală.

Dacă privim în spatele pliantelor frumos colorate, a „work-shop”-urilor şi „cursurilor de recalificare profesională”, a parteneriatelor pe bani europeni şi de la bugetul statului semnate între ong-uri ale rromilor, agenţii pentru rromi şi ministere, se află mizeria vieţii de rrom marginalizat şi nemotivat în a-şi asuma valorile societăţii europene.

Comunitatea rromilor cunoaşte o stratificare socială nocivă, care generează tensiuni şi nedreptăţi sociale şocante, legea în comunitate fiind făcută de o castă a rromilor bogaţi, care au acumulat averi imense pe căi uneori aproape imposibil de dovedit a fi legale, sprijinită de un fel de elită a liderilor de ong şi formaţiuni cu iz politic „ale rromilor” care oficial promovează „drepturile rromilor”, „integrarea rromilor” etc., dar care, în cele mai multe situaţii, negociază voturile cu politicienii majoritari ori consumă fonduri europene de sute de mii de euro, fără vreun efect real în schimbarea în bine a vieţii rromilor.

Falsa elită a rromilor bogaţi controlează după reguli aproape tribale destinul rromilor săraci, cumpărând loialităţi, mutilând destine, păstrând pe coetnicii lor în întunericul supunerii necondiţionate faţă de cel puternic.

Există o complicitate urâtă, necreştină şi îndreptată total împotriva intereselor comunităţii rrome, o complicitate între liderii politici români şi lideri ai rromilor, o asociere de tip mafiot – ca mai toate asocierile din mafia politico-ecomomică din România prin care au fost fraudate fondurile europene, a fost jefuit bugetul statului ori au fost privatizate obiective şi resurse economice de interes strategic.

Poate că încă nu este târziu ca Justiţia – acea parte din Justiţie care încă este loială legilor statului şi normelor Uniunii Europene, refuzând orice înfeudare politică – să afle cum au fost cheltuite cele 86,5 milioane €, cu destinaţie îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a minorităţii romilor din România, în peroada 1999-2008, precum şi cei aproximativ 25 milioane de euro alocaţi de ANR pentru perioada 2009-2012 în implementarea a şase proiecte strategice destinate comunităţii rromilor din România. (nota bene: site-ul ANR, la rubrica rapoarte, accesat la data de 19.08.2013, oferă ca cel mai recent document, raportul de activitate din anul 2011, vezi la http://www.anr.gov.ro/html/Rapoarte.html )

A-l pomenim pe mortul Florin Cioabă este un gest firesc de milă creştină, a afla adevărul despre cum sunt cheltuiţi banii destinaţi rromilor din România este un act de curaj prin care pot fi salvate atât fiinţa unei întregi etnii – etnia rromă, cât şi stabilitatea internă şi prestigiul european al unui stat – statul român.

Post Scriptum – pentru a pomeni şi despre cel care a fost Florin Cioabă, vă ofer un text preluat de pe blogul prietenului meu, arhitectul Horaţiu Buzatu – http://horatiubuzatu.wordpress.com – fost parlamentar liberal, în prezent consilier în cadrul Ministerului Culturii:

„Dl. Ioan Oltean, deputat şi PD-ist de frunte, s-a trezit vorbind şi spunând că: „Mi se pare deplasat faptul că Regele Mihai se va adresa Camerelor reunite ale Parlamentului. Dacă mâine vine şi regele Cioabă şi ne cere acelaşi lucru ?” Asocierea nefericită făcută de fruntaşul PD-ist cu atât de multă uşurinţă, a determinat şi un răspuns din partea dlui. Florin Cioabă: “Am constatat cu stupefacţie faptul ca vicepresedintele PDL, Ioan Oltean, s-a folosit de numele meu pentru a-si manifesta nemultumirea vizavi de invitarea Majestatii Sale Regele Mihai in Parlamentul Romaniei la data de 25 octombrie 2011. Consider că orice comparaţie între mine şi Majestatea Sa Regele Mihai I al României este nepotrivită şi neavenită. Majestatea Sa a fost şef de stat într-o perioadă extrem de grea şi de tulbure pentru România. Titlul meu de rege al romilor este recunoscut, şi este normal să fie aşa, doar de către membrii etniei rome, în vreme ce Regele Mihai este recunoscut ca suveran de catre toti românii şi, implicit, si de catre noi, romii”.”

Florin Cioabă a oferit un răspuns civilizat la declaraţia de neam prost a deputatului PDL, un răspuns care dovedeşte cel puţin faptul că Florin Cioabă a fost un lider cu un dezvoltat simţ politic, conştient de adevărata esenţă a titulaturii sub care îşi promova propria persoană. Astfel privind  lucrurile, moartea lui este o pierdere pentru cauza rromilor din România. Dumnezeu să-l ierte!