Efectul şantajului: liderii USL evită Antena 3

Liderii USL se feresc să apere Trustul Intact în scandalul legat de Sorin Alexandrescu. Cei de la vârf au evitat studiourile Antena 3, iar unii dintre invitaţii din eşalonul doi nu s-au pronunţat pe subiect

Politicienii din PSD şi PNL au o atitudine rezervată faţă de acuzaţiile de şantaj aduse de DNA la adresa directorului Antena Group, Sorin Alexandrescu. Preşedinţii şi vicepreşedinţii celor două partide au evitat, cu câteva excepţii, studiourile Antenei 3,  lăsând această misiune pentru cei din eşalonul doi. În plus, o parte dintre cei care s-au dus la emisiuni au evitat să comenteze punctual pe cazul Alexandrescu.

În primele zile ale scandalului de şantaj, 30 mai – 2 iunie, când subiectul era fierbinte, emisiunile postului Antena 3 au părut părăsite de politicienii din USL, altădată omniprezenţi. Majoritatea celor care au comentat cazul Alexandrescu au fost angajaţi ai postului sau invitaţi din afara sferei politice, precum Mugur Ciuvică sau Bogdan Chirieac.

Printre aceştia s-au strecurat şi câţiva politicieni: Mircea Diaconu (PNL), Victor Ciorbea (PNL), Cătălin Croitoru (PSD) sau Corina Creţu (PSD).

Invitaţii au fost, însă, în situaţii diferite. Mircea Diaconu, de exemplu, a fost singurul care s-a implicat efectiv şi  a contestat arestarea lui Sorin Alexandrescu, pe care a caracterizat-o drept „un gest cu atât mai periculos cu cât a fost făcut în condiţii de pace“. În schimb, europarlamentarul PSD Corina Creţu fusese invitată pentru un alt subiect şi s-a mulţumit să facă doar o paralelă vagă între cazul Alexandrescu şi cazul Năstase.

În 3 iunie, reprezentarea USL a fost ceva mai consistentă: vicepreşedintele PNL Mariana Câmpeanu, colegul său de partid Sorin Roşca Stănescu şi social-democraţiii Mădălin Voicu şi Codrin Ştefănescu. Trebuie, însă, menţionat că unii dintre ei nu s-au pronunţat punctual pe scandalul legat de Sorin Alexandrescu.

Astfel, Mariana Câmpeanu a afirmat, la modul general, că astfel de situaţii ar putea fi evitate, pe viitor, dacă Parlamentul ar avea puterea de a face comisii de anchetă care să audieze procurori, invocând modelul american. Ea a susţinut că, personal, nu a fost şantajată de Antena 3, ci a fost victima unei campanii a postului România TV.

Codrin Ştefănescu a insistat pe faptul că dosarul Alexandrescu a fost deschis înainte de instalarea Laurei Codruţa Kövesi în fruntea DNA. El a adăugat că deputatul PSD Sebastian Ghiţă nu dictează politica postului RTV, care acţionează independent.

CE CALCULE ÎŞI FAC PSD ŞI PNL
Cum se explică atitudinea liderilor celor două partide faţă de un trust de televiziune care i-a apărat, de multe ori, pe politicienii PSD sau PNL anchetaţi de DNA? Pe de o parte, relaţiile dintre conducerea PSD şi postul Antena 3 nu au fost, în ultima vreme, foarte bune. În plus, social-democraţii recunosc, neoficial, că referatul prezentat de DNA ridică semne de întrebare şi, din acest motiv, preferă să evite subiectul. Potrivit unor surse din partid, conducerea PSD ar fi recomandat social-democraţilor să evite să se amestece în acest subiect.

De altfel, Ponta a lăsat să se înţeleagă că nu se va implica în acest subiect. „Bătălia între diverse trusturi de presă nu intră în competenţa Guvernului şi nici nu am de gând să mă ocup de aşa ceva. Nu m-au şantajat nici Băsescu, nici Antena 3, nici pe mine, nici pe alţi miniştri”, a declarat premierul, întrebat dacă a fost şantajat de Antena 3.

La rândul lor, liberalii spun, neoficial, că este vorba de un conflict de natură comercială în care nu vor să se implice.  Din acest motiv, majoritatea celor 30 de vicepreşedinţi liberali, exceptându-i pe Mircea Diaconu sau Mariana Câmpeanu,  au evitat studiourile postului Antena 3.

Astfel de situaţii pot fi evitate, pe viitor, dacă Parlamentul va avea puterea de a face comisii de anchetă, care să ancheteze procurori, după modelul american. Mariana Câmpeanu, vicepreşedinte PNL

Gâdea le face reproşuri magistraţilor

O anume lipsă de solidaritate cu postul Antena 3 a acuzat luni seara şi directorul postului Antena 3, Mihai Gâdea, dar ţinta sa nu au fost politicienii, ci magistraţii din România. La emisiunea pe care o găzduieşte, “Sinteza zilei”, acesta a perorat câteva minute bune împotriva magistraţilor pe care postul i-a sprijinit atunci când aceştia aveau revendicări de natură salarială, dar care acum nu întorc solidaritatea, când un director al Antenelor a fost arestat pentru şantaj.

Şantajiştii au ignorat explicaţiile lui Dragomir

 Directorul general al Antena Group, George Sorin Alexandrescu, a fost arestat pentru şantaj, fiind acuzat că a ameninţat administratorul operatorului de cablu RCS-RDS că va da în vileag fapte presupus compromiţătoare dacă nu va semna un contract prin care posturile TV ale Trustului Intact să fie preluate pe sateliţii
RCS-RDS.

Faptele presupus compromiţătoare, ce urmau a fi date în vileag prin difuzarea unei aşa-zise investigaţii jurnalistice, reprezentau un contract încheiat de RCS-RDS cu o firmă a lui Mitică Dragomir, şeful LPF, la un an şi jumătate după ce Liga lui Mitică a acordat drept de difuzare a meciurilor Ligii I unui consorţiu format de RCS-RDS şi Antena Group. Aparent, contractul era total dezavantajos pentru RCS-RDS, ceea ce i-a făcut pe şantajişti să acuze că era vorba de o mită mascată.

„Investigaţia jurnalistică“ pe care Antena 1 o deţinea, însă nu intenţiona să o difuzeze, nu a ţinut cont de răspunsurile lui Dumitru Dragomir la întrebările adresate tocmai de „jurnaliştii“ de la Trustul Intact.
Întrebările în legătură cu asocierea dintre firma Bodu SRL, deţinută de Dumitru Dragomir, şi RCS-RDS au fost formulate de Dan Matiescu, directorul Intact Publishing, divizia care editează şi cotidianul „Jurnalul Naţional“.

Dumitru Dragomir a răspuns la adresa formulată de publisherul cotidianului, însă acesta din urmă nu a ţinut cont de ele şi nici nu au fost difuzate împreună cu „investigaţia jurnalistică“.

Evenimentul Zilei a intrat în posesia scrisorii trimisă de preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal către DanMatiescu, directorul Intact Publishing. Din explicaţiile lui Dumitru Dragomir reiese că la contractul iniţial mai există încă cinci acte adiţionale, ce stipulează şi virarea unui procent de 15% din profitul obţinut de firma Bodu SRL către RCS-RDS, şi nu doar 5% cum era prevăzut iniţial. Conform lui Dumitru Dragomir, asocierea dintre firma sa cu RCS-RDS nu a însemnat doar plata din partea companiei de cablu a sumei de 3,5 milioane de euro vehiculată de presă, ci şi aportul firmei sale cu imobilul în valoare de nouă milioane de euro.

„Vă rog să aveţi în vedere că NU voi răspunde niciodată unui şantaj mediatic al televiziunilor, exercitat personal asupra mea sau asupra instituţiei pe care o conduc, pentru a răspunde favorabil eventualelor solicitări extracontractuale formulate de televiziuni”, a încheiat Dumitru Dragomir răspunsul către directorul Intact Publishing.