Efectul protestelor: Guvernul modifică foarte puţin ordonanţa de urgenţă pe Justiţie. Magistraţi: „O abureală, praf în ochi”

Români protestând. O imagine care se tot repetă în ultimii doi ani FOTO INQUAM

Executivul va abroga prevederea care îi permitea unui judecător să devină procuror-şef. Decizia vine în contextul protestelor de stradă, dar şi a revoltei magistraţilor. Nu este însă suficient: procurorii DIICOT vor întrerupe activitatea începând de astăzi şi până pe 8 martie. Aceştia sunt susţinuţi de magistraţi din toată ţara.

Ministrul Tudorel Toader a anunţat că Guvernul va modifica Ordonanţa de Urgenţă 7, care a mutilat legile Justiţiei. La o zi după ce mii de oameni au strigat „Aborgaţi, apoi plecaţi!“, Executivul Dăncilă a decis să abroge prevederea care permitea unui judecător să devină procuror-şef peste Parchetul General, DNA sau DIICOT.

Micul pas înapoi făcut de PSD vine într-un context mai larg de reacţii negative: liderii europeni i-au cerut lui Liviu Dragnea să nu depăşească „linia roşie“ a Justiţiei, mii de români au ieşit în stradă, iar magistraţii au anunţat, în premieră, că îşi suspendă activitatea până când OUG 7 nu va fi abrogată în totalitate.

Iar decizia de a abroga din OUG 7 doar articolul care le-ar fi permis şi judecătorilor să fie numiţi la şefia parchetelor este "un praf în ochi şi o abureală", pentru că rămân în vigoare multe alte prevederi care afectează independenţa magistraţilor, susţine pentru HotNews.ro procurorul Cristi Danileţ. El afirmă că ordonanţa trebuie abrogată în totalitate, că judecătorii şi procurorii trebuie să continue protestele şi că singura soluţie este sesizarea Curţii Constituţionale.

De altfel, ieri, Adunarea generală a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a decis, cu 221 de voturi din 231 de procurori, să suspende activitatea zilnic, între orele 8.00 şi 12.00 timp de o săptămână şi jumătate. „În acest interval de timp vor fi soluţionate doar urgenţele, respectiv cauzele cu arestaţi sau alte situaţii operative ce nu suportă amânare”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Procurorii protestează astfel faţă de modalitatea în care guvernul a adoptat „a patra modificare legislativă într-un interval de 6 luni, prin ordonanţă de urgenţă, a legilor justiţiei, acte normative organice de a căror claritate şi predictibilitate depinde însăşi normala funcţionare a sistemului judiciar”. Aceştia atrag atenţia că aceste serii de modificări substanţiale iniţiate în decursul a câtorva luni sunt de natură să afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Parchetului General, cât şi buna funcţionare şi stabilitatea sistemului de justiţie în ansamblu, cu consecinţe asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie.

Proteste în toată ţara
Magistraţii din mai multe judeţe ale ţării au protestat încă de săptămâna trecută şi au anunţat că vor suspenda activitatea. Şi aceştia cer abrograrea ordonanţei. Tot ieri, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a solicitat Avocatului Poporului sesizarea Curţii Constituţionale pe OUG 7/2019. Printre altele procurorul general invocă „subrogarea Guvernului în prerogativele constituţionale ale Parlamentului”, arătând că „o eventuală anulare a voinţei Parlamentului nu putea fi realizată decât tot de Parlament şi nicidecum de Guvern ca legiuitor delegat care acţionează, în această calitate, sub control parlamentar”.

Există o linie roşie care nu trebuie trecută de nimeni, nici de cei care fac abuzuri în numele unei aşa-zise lupte anticorupţie. Liviu Dragnea, preşedinte PSD

Joia trecută, şi Dan Barna împreună cu parlamentarii USR au fost la Avocatul Poporului pentru a solicita sesizarea Curţii Constituţionale. Atunci Victor Ciorbea a spus că va analiza argumentele. „I-am dat drumul analizei. Şi Dumnezeu a creat lumea în 6 zile. Mai aveţi puţintică răbdare. Vreau să analizăm această situaţie”, a explicat Ciorbea.

La rândul lor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii întruniţi în plen au decis să transmită Guvernului o solicitare pentru abrogarea ordonanţei de urgenţă care a modificat legile justiţiei, cu excepţia propunerilor care au venit din partea Consiliului. Decizia a fost luată cu 12 voturi pentru, trei voturi împotrivă şi un vot nul.

Procurorii din Parchetul General susţin protestele din Justiţie
Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului General a votat astăzi că este de acord cu protestele demarate de magistraţii din ţară şi susţine punctul de vedere al Secţiei pentru procurori din cadrul CSM. Au fost câţiva magistraţi care au votat împotrivă. Aceştia sunt Elena Iordache, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, şefii Secţiei de investigare a magistraţilor, Adina Florea şi Gheorghe Stan, şi alţi 2-3 procurori din cadrul acestei secţii.

Timmermans, o nouă scrisoare către Dăncilă
După o lungă tăcere, premierul Viorica Dăncilă a anunţat ieri că Guvernul nu va renunţa la OUG 7, dar că pot fi făcute modificări. „Am spus întotdeauna că dăm dovadă de flexibilitate, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţăm şi la lucrurile bune din dorinţa onora de a face acest lucru. Mai vreau să spun un lucru legat de acest aspect: poate unele lucruri nemulţumesc. Argumentate, ele pot fi schimbate şi cred că dialogul este foarte important”, a spus Viorica Dăncilă după şedinţa PSD.

Reacţia acesteia a venit la scurtă vreme după ce prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-a trimis o nouă scrisoare critică. În document, oficialul european şi-a exprimat „dezamăgirea” că problema ordonanţelor de urgenţă din Justiţie nu a fost ridicată la întâlnirea pe care cei doi au avut-o la Bruxelles. „Când ne-am întâlnit pe 7 februarie, am subliniat că dialogul deschis este calea pentru a progresa referitor la problemele privind statul de drept în general şi MCV, în particular. Prin urmare, este o surpriză şi oarecum o dezamăgire că nu a fost ridicată problema noilor ordonanţe guvernamentale de urgenţă“, se arată în scrisoarea lui Timmermans.

Oficialul a mai notat în scrisoare că ordonanţele date de guvernul Dăncilă intră în contradicţie cu raportul MCV şi le-a cerut autorităţilor române să se abţină de la orice măsuri care ar inversa progresele obţinute de-a lungul anilor în Justiţie.

Timmermans a discutat şi faţă în faţă cu liderii PSD pe tema Justiţiei. În weekend, la Madrid, liderul european i-a transmis lui Liviu Dragnea că lupta împotriva corupţiei reprezintă o „linie roşie” pe care nu trebuie să o depăşească. Ajuns în România, Liviu Dragnea, a spus:  „Linii roşii nu există doar pentru anumite speţe în lume. Există o linie roşie care nu trebuie trecută de nimeni, nici de cei care încalcă Constituţia şi care fac abuzuri în numele unei aşa-zise luptei anticorupţie“.

S-a trezit şi Iohannis

Tot ieri, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că condamnă noul atac al Guvernului la adresa justiţiei independente, prin adoptarea OUG 7  fără nicio consultare, cu ignorarea completă a partenerilor de dialog, a profesioniştilor din justiţie, cu riscul îndepărtării României de la respectarea statului de drept. Preşedintele a solicitat Guvernului abrogarea de îndată a Ordonanţei în integralitate.

Fără o justiţie liberă, independentă, niciun cetăţean nu va avea vreo garanţie că drepturile sale sunt respectate. Klaus Iohannis, preşedinte

Modificările din OUG care schimbă tot

În momentul în care va intra Ordonanţa în vigoare (în 45 de zile), şefii parchetelor nu vor mai putea fi delegaţi, forţându-se astfel numirea unui nou şef DNA care acum este condus de un interimar. De asemenea, odată cu publicarea ordonanţei, Secţia specială pentru investigarea magistraţilor va ieşi de sub autoritatea procurorului general. În prezent, procurorul general are dreptul, în calitate de superior ierarhic, să infirme actele de urmărire penală emise de procurorii Secţiei speciale. În plus, o decizie a Curţii Constituţionale precizează clar că Secţia Specială este o structură din cadrul parchetului general, şeful acesteia fiind subordoantul direct al Procurorului General.

Printre prevederile incluse în actul normativ se găseşte şi una care extinde lista cazurilor în care un magistrat poate fi eliberat din funcţie. Mai exact, magistraţii vor putea fi eliberaţi din funcţie şi pentru neîndeplinirea „condiţiei privind buna reputaţie”.