Dacian Cioloş, „premierul străzii” şi prietenul politicienilor

Dacian Cioloş, tehnocratul, „premierul străzii”, este mărul putred al preşedintelui Iohannis. Putred? Pentru că în scurt timp a reuşit să legitimeze mâzga partidelor politice şi să revină la guvernarea cu frâna trasă, de tip Troika.

De Crăciun, Dacian Cioloş, „premierul străzii”, nu a adus doar ofrande liderilor politici, ci a devoalat şi relaţia personală cu aceştia, în ciuda faptului că evenimentele negre din toamna acestui an, aşteptau orice altceva decât această falsă manipulare guvernamentală, cu aromă de Bruxelles.

Odată cu participarea primului-ministru Dacian Cioloş la emisiunea “Sinteza zilei”, la Antena 3, am aflat că este prietenul, amicul, susţinătorul elitei politice sau că a fost susţinut de toată acea elită politică, considerată de stradă comunistă, securistă, coruptă. Haideţi să vedem cum ne-am luat ţara înapoi în noiembrie 2015:

Participarea primului-ministru Dacian Cioloş la emisiunea “Sinteza zilei”, la Antena 3 -  sursă: gov.ro

Realizator: V-aş fi recunoscător în numele telespectatorilor. Domnule prim-ministru, suntem la finalul acestei întâlniri, foarte interesantă pentru mine şi foarte plăcută. Aş vrea să vă întreb dacă, desigur, veţi dori să participaţi la exerciţiul meu, să ne spuneţi foarte simplu, foarte scurt, într-o propoziţie sau folosind un singur cuvânt, cum aţi descrie relaţia pe care o aveţi cu următoarele persoane: preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.

Dacian Cioloş: Aş spune de încredere reciprocă.

Realizator: Am văzut că aţi fost la Casa Regală. Cum aţi descrie personalitatea regelui Mihai?

Dacian Cioloş: Cred că este un simbol, din mai multe puncte de vedere. E un simbol, inclusiv pentru România, pentru poporul român, e singurul şef de stat din perioada celui de al doilea război mondial care este încă în viaţă. Prin comportamentul demn pe care l-a avut toată viaţia, cel puţin din punctul meu de vedere, este un simbol.

Realizator: Victor Ponta?

Dacian Cioloş: Aş îndrăzni să spun, un amic...

Realizator: Vă este amic Victor Ponta?

Dacian Cioloş: ... cu care am colaborat bine pe perioada cât am fost comisar european, când l-am şi cunoscut mai bine, şi aş îndrăzni să spun un amic.

Realizator: Alina Gorghiu?

Dacian Cioloş: Alina Gorghiu, o personalitate foarte pragmatică, mi se pare, şi practică.

Realizator: Liviu Dragnea?

Dacian Cioloş: Liviu Dragnea, la fel, aş spune, un amic şi cred eu că pe discuţiile pe care le avem, legat de programul de guvernare, pot să vorbesc şi de o relaţie de încredere. Cel puţin până acum, a fost o relaţie de încredere. Şi, din experienţa pe care am avut-o până acum cu dumnealui, mi se pare un om serios, cu care se poate discuta în mod serios.

Realizator: Călin Popescu-Tăriceanu?

Dacian Cioloş: Călin Popescu-Tăriceanu a fost prim-ministrul guvernului din care am făcut şi eu parte, a fost cel care mi-a propus funcţia de prim-ministru, care a făcut chiar şi primele demersuri pentru a fi propus ca şi comisar european, Traian Băsescu le-a continuat şi le-a finalizat, dar premierul Tăriceanu le-a început şi am păstrat cu dumnealui o relaţie, aş spune, amicală.

Realizator: Laura Codruţa Kövesi?

Dacian Cioloş: La fel, şi cu doamna Kövesi, am cunoscut-o mai mult în acea perioadă scurtă, în care a fost la Bruxelles, la reprezentanţa Comisiei, şi când am avut mai multe discuţii, mie, personal, mi se pare o persoană pragmatică, aplicată, practică şi chiar simpatică în discuţii care merg dincolo de activitatea profesională a unuia sau altuia.

Realizator: Dacă ar fi să rămânem la binom, Eduard Hellvig?

Dacian Cioloş: Eduard Hellvig e din Zalău, din acelaşi oraş cu mine şi eu, în relaţie cu el, păstrez mai mult memoria şi amintirea perioadei din copilărie.

Realizator: Deci v-aţi cunoscut încă din copilărie.

Dacian Cioloş: Da, ne-am cunoscut din copilărie. În perioada de la Bucureşti, ne-am întâlnit mai ales când el a fost la Bruxelles, când a fost europarlamentar şi a fost unul dintre europarlamentarii aplicaţi, care chiar se interesa de dosarele pe care lucra şi mi s-a părut un om pragmatic şi eficient, cu o gândire politică pragmatică, aş spune.

Realizator: Vasile Dâncu?

Dacian Cioloş: Vasile Dâncu este un foarte fin observator al societăţii româneşti şi din perspectiva competenţelor profesionale pe care le are, dar sunt multe aspecte care merg dincolo de competenţa profesională, cred că trebuie să ai înnăscut un astfel de simţ, ca să poţi să-l valorifici aşa cum face Vasile Dâncu, şi acesta e unul din principalele motive pentru care i-am şi propus să facă parte din guvern, dincolo de relaţia de amiciţie, de prietenie, aş spune, care ne leagă şi pe care am dezvoltat-o mai ales în ultimii trei, patru ani, să spunem, când am avut ocazia să dicutăm mai mult de experienţa mea de la Bruxelles, de experienţa şi de viziunea lui legate de ce se întâmplă în România.

Realizator: Traian Băsescu?

Dacian Cioloş: Traian Băsescu, la fel, eu am avut o experienţă bună de lucru cu dumnealui în calitate de preşedinte, este cel cu care împreună ne-am bătut pentru postul de comisar pentru agricultură şi pe perioada cât am avut mandatul de comisar, pot să spun că am lucrat bine cu dumnealui, atâta cât am avut interferenţe.

În 2004, „strada” începea să se trezească printr-un cântec, „Folclor” (necenzurat la Andrei Gheorghe) a unei trupe de rock alternativ din Cluj, Luna Amară, care spunea, foarte sincer la acele vremuri, că „răspunsul îl găseşti tot în sediu la CC”...

După 2014, acelaşi Mihnea Blidariu, unul dintre soliştii trupei Luna Amară revenea cu un update: „România mea nu-i România lui Băsescu, Udrea, Boc, Videanu, Tăriceanu, Iliescu, Ponta, Antonescu şi Dan Diaconescu şi toţi aceia care au fost sclavi sub Ceauşescu. România mea, nu-i România lor, acelor care văd din tine doar un decor, doar un vot , doar o miză, doar un număr de dosar, doar o şpagă îndesată mai adânc în buzunar. România asta ţi-o fac de vrei cadou, că sunt un revoltat dar refuz să fiu erou, şi dacă ceva din toate astea te-a atins, poate că trăiesc, poate că am învins...”.

Aceasta este victoria străzii, articolul 30 din Constituţia României.

Nici măcar nu au învins partidele ci doar victoria fostului CC şi a prieteniei din copilărie, din Zalău... sub umbrela Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale.