Dacian Cioloş acceptă să rămână premier, cât timp i se respectă independenţa. În raport de ce?

Sibilinică declaraţia lui Dacian Cioloş pentru portalul politico.eu: ar putea să rămână premier, dar cu respectarea independenţei domniei sale. Greu de tradus această pretenţie, pentru că nu se leagă de contextul politic actual.

Toată clasa politică, inclusiv preşedintele Iohannis, au căzut de acord că după alegeri trebuie să avem un guvern politic, generat de majoritatea parlamentară formată. Care majoritate va şi propune preşedintelui un candidat la funcţia de premier, iar preşedintele îl va desemna, sau nu, funcţie şi de propriile citerii.

Dacă PSD+ALDE câştigă alegerile, va fi un meci între preşedinte şi coaliţia câştigătoare, pentru că preşedintele le va cere să propună un candidat care să corespundă şi propriilor criterii pentru desemnare. Îl va avea sau nu coaliţia condusă de PSD, vom vedea atunci.

PNL şi USR se agaţă cu disperare de actualul premier, Dacian Cioloş, în speranţa că le va aduce voturi din partea electoratului de dreapta, sensibil la seriozitatea şi modul de abordare al guvernării demonstrate în ultimul an. Numai că Dacian Cioloş spune că nu se amestecă în campania electorală, şi chiar mai mult, va accepta să fie premier dacă i se va respecta „independenţa”.

O situaţie inedită, într-adevăr. Un guvern politic, rezultat din alegeri parlamentare (nu tehnocrat), dar cu premier independent.

Independent faţă de ce?

Premierul să-şi selecteze miniştrii şi secretarii de stat, chiar dacă o parte va fi şi din resursa celor două partide, PNL şi USR. Va accepta aşa ceva proaspăta coaliţie câştigătoare? Greu de crezut. Armata electorală care a condus la victoria în alegeri îşi vrea răsplata, în posturi şi funcţii, mai peste tot. Cum să accepte să fie daţi la o parte de către „independentul” Cioloş?

Iar dacă partidele câştigătoare îi impun premierului lista de miniştri şi secretari de stat, prefecti, directori de deconcentrate, ce mai rămâne din „independenţa” sa?

Ar trebui lămurite condiţiile în care Dacian Cioloş ar accepta să continue să conducă guvernul, ca „independent”, nu să fie păcălit electoratul cu mirajul Cioloş, iar după eventuala câştigare a alegerilor, alesul să fie cu totul altul.

Pe ce program politic va merge un eventual guvern Cioloş? Nu se ştie.

Deşi PNL a declarat că ia în considerare o eventuală armonizare a propriului program cu „Platforma România 100”, scrisă de Dacian Cioloş, acest lucru nu s-a întâmplat şi nu se ştie dacă se va întâmpla, pentru că diferă şi arhitectura celor două documente. „Platforma România 100” propune o viziune, o filosofie de guvernare. Programul politic al oricărui partid, în particular al PNL, trebuie să răspundă cerinţelor şi aşteptărilor concrete ale electoratului, căruia filosofia, fie ea şi de guvernare, nu-i ţine de foame. Ce compromis va accepta, dacă va accepta, „independentul” Cioloş ar trebui să ştim înainte de a ştampila buletinul de vot. Nu după.

Sunt foarte multe necunoscute în „agăţarea” PNL şi USR de Dacian Cioloş, în postura de viitor premier. Se va merge pe un număr mai mic de ministere, pe depolitizarea totală a managementului în administraţie, pe reforma administrativă, pe descentralizarea deciziilor şi a fondurilor, pe investiţii masive în infrastructură, cum se va face atragerea banilor europeni, cum ne vom poziţiona faţă de problemele grele şi grave care încearcă acum Uniunea Europeană etc.?

Cele două partide ar trebui să lămurească toate aceste necunoscute, dacă vor să atragă voturile fanilor premierului Cioloş.

Altfel, fără aceste clarificări, există riscul unei mari păcăleli, risc ce va ţine acasă electoratul de dreapta, cum s-a întâmplat şi la alegerile locale.