Cum şi-a calculat Iohannis paşii ca să blocheze legile Justiţiei

Prin decizia de a sesiza, simultan, CCR şi Comisia de la Venţia, şeful statului încearcă, în primă fază, să amâne cât mai mult promulgarea legilor Justiţiei, contestate de sistemul judiciar şi de opinia publică. Apoi, în cazul în care experţii europeni vor desfiinţa modificările propuse de PSD, Iohannis speră că PSD va da înapoi şi va renunţa de tot la pachetul legislativ, cum s-a întâmplat şi în cazul celebrei ordonanţe 13

Preşedintele Klaus Iohannis a decis să conteste legile Justiţiei la Curtea Constituţională (CCR) şi, în acelaşi timp, să le trimită Comisiei de la Veneţia, cel mai prestigios for de drept constituţional din Europa. Mutarea preşedintelui vine în contextul în care două dintre cele trei legi ale Justiţiei au ajuns la promulgare, iar va pleca dinspre Parlament înspre Cotroceni peste câteva zile. Legile Justiţiei au fost contestate de două ori la Curte de către PNL, USR şi Curtea Supremă, iar magistraţii CCR au mai „curăţat“ capcanele inserate de PSD. La rândul său, şi preşedintele are dreptul să le conste la CCR, cu condiţia să vină cu noi argumente.

Prin decizia de a sesiza, simultan, CCR şi Comisia de la Venţia, şeful statului încearcă, în primă fază, să amâne cât mai mult promulgarea legilor Justiţiei, contestate de sistemul judiciar şi de opinia publică. Apoi, în cazul în care experţii europeni vor desfiinţa modificările propuse de PSD, şeful statului speră că PSD va da înapoi şi va renunţa de tot la pachetul legislativ, cum s-a întâmplat şi în cazul celebrei ordonanţe 13.

De ce nu a trimis Iohannis până acum legile Justiţiei Comisiei de la Veneţia? Potrivit unor surse politice, şeful statului a aşteptat ca PSD să modifice de bună-voie legile în Parlament, după criticile venite din interiorul sistemului de Justiţie şi după deciziile CCR, la sesizările făcute de Opoziţie.

În paralel, Iohannis le-a cerut judecătorilor CCR să aştepte mai întâi concluzile date de Comisia de la Veneţia, apoi să ia o decizie cu privire la modificărilor operate de PSD. Experţii Comisiei de la Venţia nu analizează legile doar din punct de vedere constituţional, ci îşi extind analiza şi asupra impactului pe care cele trei legi le-ar avea în sistemul judiciar.  „Fac un apel către Curtea Constituţională de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa“, a spus şeful statului. De ce le-a cerut Iohannis magistraţilor CCR să nu se grăbească? Comisia de la Veneţia se întruneşte de patru ori pe an. Următoarea sesiune va avea loc în a doua jumătate a lunii iunie. Astfel, CCR ar trebui să aştepte o lună şi jumătate până să judece legile. Practica ne arată că magistraţii CCR programează dezbaterea unei speţe cam la o lună de la sesizare, deci ar fi un timp rezonabil de aşteptare.

„Este o gogoriţă“
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, l-a comparat imediat pe Iohannis cu Traian Băsescu.  „Ca şi precedentul preşedinte, şi preşedintele Iohannis dă indicaţii judecătorilor CCR. Eu nu cred că e necesară această îndrumare“, a spus minisitrul Justiţiei. Întrebat ce va decide Comisia de la Veneţia, Florin Iordache, preşedintele comisiei parlamentare care a modificat legile Justiţiei, a spus: „Nimic. Este o gogoriţă, aceasta cu Comisia de la Veneţia“.